Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că penalităţile de întârziere de 0,2% pe zi de întârziere – reglementate de art. 37 din Ordinul CSA nr. 14/2011 privind punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule – au un pronunţat caracter sancţionator aferent refuzului la plată, însă sancţiunea plăţii unor penalităţi de întârziere nu poate fi aplicată, decât numai dacă există o culpă în întârzierea plaţii despăgubirilor pentru un prejudiciu devenit cert, lichid şi exigibil.
Tag: penalităţi
În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 220 din data de 21 martie 2019, a fost publicat Ordinul nr. 727/2019 pentru aprobarea Procedurii privind emiterea și comunicarea unor acte administrative și de executare pentru debitorii care înregistrează obligații fiscale restante sub o anumită limită și pentru modificarea Procedurii privind stabilirea obligațiilor fiscale accesorii reprezentând penalități de nedeclarare, aprobată prin Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.834/2015.
Actele administrative pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ iar în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative, executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Iar, dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a amenzii şi de acordare a penalităţilor debitorul nu execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu, instanţa de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce se va datora statului şi suma ce i se va datora lui cu titlu de penalităţi, prin hotărâre dată cu citarea părţilor. Totodată, prin aceeaşi hotărâre, instanţa va stabili, în condiţiile art. 891 din Codul de procedură civilă, despăgubirile pe care debitorul le datorează creditorului pentru neexecutarea în natură a obligaţiei.
Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 22 februarie 2018, că admite sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, formulată de Curtea de Apel Iaşi – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2711/99/2016 şi, în consecinţă, stabileşte că:
”În interpretarea prevederilor art. 24 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare:
După intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă au apărut păreri diferite cu privire la calea de atac care se exercită în materia contenciosului administrativ. Este notoriu faptul că legea contenciosului administrativ a reglementat faptul că în această materie hotărârea pronunțată de prima instanță poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Confuzia apărută în practica instanțelor a fost determinată de articolul 25 din legea contenciosului administrativ care reglementează în anumite cazuri calea de atac a apelului. Pratica instanțelor de judecată este neunitară, astfel încât s-a impus sesizarea ÎCCJ pentru a stabili clar care este calea de atac aplicabilă în materia contenciosului administrativ.
Codul de procedură fiscală a fost modificat prin Ordonanţa Guvernului (OG) nr. 30/2017, prin care s-au clarificat mai multe aspecte din domeniul fiscal şi au apărut noutăţi pe care firmele trebuie să le cunoască.
Certificatele fiscale vor fi emise tot în trei zile lucrătoare de la data depunerii cererii, la fel ca şi până acum, însă valabilitatea acestor documente se schimbă, în funcţie de specificul entităţii economice care a solicitat certificatul. Pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent şi pentru persoanele fizice cu profesii liberale, certificatul fiscal este valabil timp de 30 de zile, faţă de 90 de zile, cât era până acum. Pentru restul persoanelor fizice care nu exercită profesii liberale şi nu au activităţi independente, valabilitatea certificatului fiscal este de 90 de zile. Certificatele emise firmelor au valabilitate tot de 30 de zile, ca şi până acum.
Plata defalcată a TVA este, în ciuda afirmațiilor inițiatorilor și susținătorilor săi, una dintre cele mai controversate și criticate măsuri, dintre cele introduse în acest an în legislația fiscală. Nu ideea în sine îi sperie pe întreprinzătorii ce vor trebui s-o pună în practică, ci modalitățile concrete prin care ea trebuie dusă la îndeplinire. Complicațiile pe care le produce!
Firmele și persoanele fizice cu datorii către stat cu termene de plată anterioare datei de 30 iunie 2017 vor fi scutite de penalități și jumătate din dobânda acumulată dacă achită datoria principală până la 30 septembrie, iar dobânda de 50% care le-a rămas de plătit este achitată până la finalul anului, este noua facilitate pregătită de la nivel politic.
Argumentele avansate sunt „stimularea conformării voluntare a contribuabililor la plata obligațiilor fiscale și maximizarea încasărilor bugetare, stimularea mediului economic și, respectiv, diminuarea arieratelor bugetare”.
Executarea silită a obligaţiilor de a face sau a obligaţiilor de a nu face este prevăzută în Codul de procedură civilă.
Conform art. 906 alin. 1) C. procedură civilă se pot aplica penalităţi dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării debitorul nu execută obligaţia de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalităţi, de către instanţa de executare. Iar potrivit alineatului 4) al aceluiaşi articol dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalităţii debitorul nu execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu, instanţa de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce i se datorează cu acest titlu, prin încheiere definitivă, dată cu citarea părţilor.
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a declarat faptul că împotriva României a fost declanşată procedura de infringement, din partea Comisiei Europene, pentru management defectuos în domeniul Păduri.
Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană a menţionat că: ”Comisa Europeană a clasat cauza 2015/2152 – acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor ce revin statului român în temeiul art. 10 alin. (1) – (2), al art. 11 şi al art. 19 din Regulamentul nr. 995/2010 de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse de lemn, precum şi în temeiul art. 7 alin. (1) din Regulamentul nr. 2173/2005 privind instituirea unui regim de licenţe FLEGT pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană”.
Declanşarea infringementului ar fi însemnat penalităţi de până la 200.000 euro în fiecare zi, până când România s-ar fi conformat cu legislaţia europeană.