Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a altor acte normative.
Tag: pedepse
Senatul a adoptat proiectul de lege care prevede creşterea pedepselor pentru agresiuni sexuale împotriva minorilor şi pentru trafic de persoane.
Codul penal prevede că durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere constituie termen de supraveghere pentru condamnat şi este cuprinsă între 2 şi 4 ani, fără a putea fi însă mai mică decât durata pedepsei aplicate.
Termenul de supraveghere este reglementat în art. 92 din Codul penal, iar potrivit ştirilor juridice a costitituit motiv de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile.
Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în casație declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța prin care s-a invocat aplicarea unor pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, reținând că deși instanța de apel a constatat, în mod corect, faptul că infracțiunea dedusă judecății este concurentă cu infracțiunile reținute prin sentințele anterioare, în mod eronat a efectuat calculul aritmetic atunci când a adăugat sporul de pedeapsă la principala principală; rațiunea din Decizia 42 din 13 octombrie 2008 prin care se reține că, în cazul concursului între cauzele de anulare și cauzele de revocare a suspendării condiționate, se aplică cauzele de anulare a suspendării condiționate a executării pedepsei, este aplicabilă și în speța de față, chiar dacă în decizia menționată se face vorbire doar de ipoteza în care instanța este sesizată prin rechizitoriu cu o infracțiune săvârșită înainte de dispunerea suspendării și o infracțiune săvârșită în termenul de încercare, acest raționament fiind aplicabil și în cazul pedepselor definitive.
Categories
ICCJ. Traficul de influenţă
Înalta Curte de Casație și Justiție a admis apelurile formulate de inculpați sub aspectul încadrării juridice stabilite de instanța de fond în privința infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 257 alin. (1) Cod penal (1969) raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 Cod penal, reținând în esență că deși aceasta se poate comite în mai multe variante normative, prevăzute alternativ în conținutul normei de incriminare, activitatea ulterioară de primire, inclusiv în tranşe diferite, a foloaselor pretinse sau promise, nu este lipsită de relevanţă penală, ci constituie, alături de activitatea ilicită ce o precede, o unitate naturală de infracţiune.
Plenul Camerei Deputaților a adoptat modificările la Codul penal criticate de opoziție, reprezentanții magistraților și societatea civilă.
Potrivit noutăţilor legislative, printre cele mai importante modificări sunt cele prin care se dezincriminează total neglijența în serviciu și parțial abuzul în serviciu. Proiectul de modificare a Codului penal a primit în plenul Camerei Deputaților, la doar o zi după votul din Senat, 167 voturi „pentru”, 97 voturi „împotrivă” și 19 abțineri.
Modificările contestate:
Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind măsurile alternative de executare a pedepselor, prin care se propune ca persoanele condamnate la o pedeapsă de până la 5 ani să poată beneficia de executarea pedepsei la domiciliu sau în weekend într-un centru de detenţie special.
Iniţiativa legislativă a primit 170 de voturi ‘pentru’, 81 – ‘împotrivă’ şi şase abţineri.
CCR a decis că în cazul concursului de infracțiuni se poate ajunge la aplicarea unor pedepse disproporționat de mari pentru fapte cu pericol social redus, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a admis excepția de neconstituționalitate ridicată împotriva dispozițiilor articolului 35 alineatul 1 din Codul penal și a constatat că sintagma „și împotriva aceluiași subiect pasiv” este neconstituțională.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată din oficiu de Tribunal, cu ocazia soluționării unui dosar în care un inculpat era judecat pentru săvârșirea a 46 de infracțiuni de înșelăciune, 46 de infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată și 46 de infracțiuni de fals informatic. În sesizare, instanța respectivă a arătat că în acest caz este vorba de mai mulți subiecți pasivi, ceea ce ar impune aplicarea de pedepse distincte pentru fiecare faptă în parte.
În teorie, orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, de către o instanţă independentă, imparţială, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor civile, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii penale orientate contra sa. Totodată, orice acuzat are dreptul să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi circumstanțe ca şi martorii acuzării. Teoria sună excelent, nu-i așa? Cât privește practica, mai avem de lucrat. Și de învățat… din experiențele trecutului!
Noutăți legislative
Hotărârea CEDO în Cauza Șerban împotriva României a văzut lumina tiparului în „Monitorul Oficial” 295/2017. Reclamantul, G.S. Şerban, domiciliat în Drobeta-Turnu Severin a sesizat CEDO în vara anului 2007. Povestea, care se întinde pe mai mulți ani, a început în anul 2000, când au debutat cercetările într-un dosar de trafic de droguri. Au fost trimiși în judecată soții R., D.F., soția reclamantului (Ș.G.) iar față de reclamant (G.S. Şerban), care în acel moment se afla peste hotare, au continuat cercetările.
Propunerea de majorare cu o treime a pedepselor pentru infracţiunile de corupţie din Codul Penal a fost votată de CSM.
Reamintim că o iniţiativă legislativă, formulată anterior, propunea majorarea limitelor pedepselor legale pentru infracţiunile de luare de mită care acum sunt închisoare 3-10 ani, respectiv pentru infracţiunile de dare de mită, trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă, care acum sunt închisoare 2-7 ani. Astfel pentru infracţiunile de corupţie pedepsele să crească cu o treime: pentru luare de mită închisoare de la 4 la 12 ani, iar pentru celelalte închisoare de la 3 la 9 ani.
Parlamentul va decide dacă susţine corupţia sau anticorupţia.