Tag-Archive for » parti «

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca nefondat apelul declarat de inculpată împotriva sentinței penale pronunțată în primă instanță, prin care aceasta a fost condamnată la pedeapsa închisorii sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă constând în accidentarea gravă a persoanei vătămate (minoră) prin pătrunderea cu autoturismul pe trotuar, leziuni care au pus în primejdie viața victimei. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că precizarea apelantei în cererea de apel a faptului că este posibil să nu se prezinte la termenul de judecată acordat, fără a solicita expres și judecarea cauzei în lipsă, îndreptățește soluția instanței de suspendare a judecății, conform art. 411 alin. 1 pct. 2 teza a II-a C. proc. civ.( judecătorul va suspenda judecata „când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul au cerut în scris judecarea în lipsă.„). Mai mult …

folder1Unde este lege, nu trebuie să existe vreo tocmeală. Dar nici loc de abuzuri! Dreptul avocaţilor părţilor şi al subiecţilor procesuali principali de consultare a dosarului pe parcursul procesului penal nu poate fi exercitat abuziv, nici îngrădit fără temei.

În „Monitorul oficial” 500/2015 a apărut Ordinul 64/2015 privind stabilirea unor măsuri organizatorice în scopul asigurării exercitării dreptului de a consulta dosarul penal. Noua reglementare stabileşte, conform recentelor ştiri juridice, măsurile organizatorice pentru organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare necesare pentru asigurarea exercitării dreptului părţilor, al subiecţilor procesuali principali şi al avocatului acestora de consultare a dosarului penal. Mai mult …

justitieFără ierarhie, în lume ar domni haosul, arbitrarul. Însă deasupra oricărei ierarhii trebuie să se afle legea. Dar până şi legile au ierarhia lor! Bunăoară, legile organice sau ordinare nu se pot situa mai presus decât legea fundamentală. Nicio lege nu poate contrazice legea legilor, Constituţia! Mai mult …

inst2Mersul lent al justiţiei i-a făcut pe mulţi justiţiabili să încărunţească de-a lungul anilor de perindări prin instanţe, în căutarea dreptăţii. Unii, care erau deja împovăraţi de ani la începerea procesului, n-au mai zăbovit să le fie satisfăcute pretenţiile. Mai înainte de-a li se face dreptate, au plecat într-un “loc cu verdeaţă”, unde nu-i nici durere, nici întristare, nici suspin. Şi, desigur, nici injustiţie!

Unul dintre motivele întemeiate pentru care s-a purces la elaborarea unui nou Cod de procedură civilă a fost viteza intolerabil de mică a desfăşurării proceselor în justiţia românească. Vechiul Cod era adaptat unor vremuri în care oamenii aveau un apetit mai mic de a se duela în justiţie. Judecătorilor nu le treceau, pe atunci, zeci de dosare prin mâini, zi de zi. În schimb, începând din 1990, litigiile s-au înmulţit precum ciupercile după ploaie. Treptat, înfăptuirea justiţiei a ajuns să aibă, practic, doar două viteze: încet şi deloc! Mai mult …

justice

Cine nu munceşte nici nu greşeşte! În instanţele româneşti se munceşte din greu, fiindcă în ultima vreme apetitul pentru justiţie al românului a sporit, asemenea interesului pentru noutăţile legislative.

Nu vom vorbi însă, acum, despre judecăţile „strâmbe” în urma cărora se ajunge până la CEDO. Ci despre erorile mărunte, cum ar fi o cifră sau un număr în plus, într-o hotărâre a instanţei.

Cum se remediază? Când şi cine poate cere rectificarea? Iată întrebările ce vor primi răspuns!

E teribil de frustrant când, după ce-ai consumat timp, energie şi bani de-a lungul unui dificil litigiu, remarci cu stupoare că deşi în hotărâre ţi-au fost acordate drepturile cerute, ţi-a fost stâlcit numele ori a fost omis un important capăt de cerere (caz aparte, în care se aplică procedura completării).

Îndreptarea oricăror erori materiale, cum ar fi cele privind numele părţilor, calitatea acestora, susţinerile lor sau calculele matematice (cum ar fi cuantumul exact al unei indemnizaţii câştigate), care intră în alcătuirea hotărârilor sau a încheierilor instanţelor din România sunt remediate la cerere sau din oficiu, la constatarea lor.

Aşa spune art. 442 din Codul de procedură civilă!

 

Eroare de judecată? Eroare materială?

Insanţa va îndrepta erorile constatate sau sesizate printr-o încheiere elaborată în camera de consiliu!

Sătule de drumurile istovitoare prin sălile cu „paşi pierduţi”, părţile solicitante ar dori de multe ori ca îndreptările erorilor materiale să fie realizate în lipsa lor. Aşa se vor petrece lucrurile ori de câte ori instanţa va considera că prezenţa părţilor nu-i de ajutor, actele anexate la dosar fiind mai mult decât suficiente.

Încheierile pronunţate în scopul remedierii erorilor materiale nu vor putea fi supuse altor căi de atac decât hotărârea principală, cea a cărei corectare a fost solicitată!

Totuşi, nu trebuie să confundăm menţionarea greşită şi incidentală a unor date (nume, cantităţi, dimensiuni, adrese etc.) cu erorile severe de logică judiciară de la care porneşte interpretarea defectuoasă a legii şi, pe cale de consecinţă, elaborarea unei hotărâri judecătoreşti greşite în esenţă.

Vorbim numai despre greşeli de formă, nu şi de fond!

 

O retrocedare cu bucluc…

Doamna T Mai mult …