Întrucât ne aflăm într-un moment cât se poate de potrivit pentru întocmirea bilanțurilor de tot soiul, să observăm că 2018 a fost un an destul de „productiv” în domeniul legislativ. Și Codul de procedură civilă a trecut, în acest an, prin câteva modificări și completări, dintre care unele dintre cele mai însemnate s-au petrecut de curând, în cea de-a doua jumătate a lunii decembrie.
Tag: parte
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu există culpa procesuală a reclamantului în cazul îndeplinirii unei obligații stabilite de instanță, neurmată de rezultat, astfel că instanța nu poate dispune suspendarea judecății, în baza art. 155 indice 1 C. proc. civ.. În speță, obligația stabilită de instanță în sarcina reclamantului – respectiv efectuarea demersurilor de către parte pentru obținerea de informații de la primărie – a fost îndeplinită de parte, neputând fi sancționată aceasta pentru nedepunerea răspunsului de la autortiate, întrucât nu depinde de partea care le solicită sau de instanță, ci de instituția emitentă. Recurenta a susținut că această obligație este o obligație de diligență, nu de rezultat.
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate nu demonstrează culpa procesuală a celui care o invocă, în sensul de parte care pierde procesul, conform art. 453 alin. 1 C. proc. civ.. În consecință, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de completare a dispozitivului deciziei privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Cele de mai sus le regăsim în Decizia nr. 658 din data de 3 februarie 2018 pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect completare dispozitiv.
Piaţa asigurărilor obligatorii de locuinţă rămâne fără doi acţionari care deţineau împreună 20% din titluri, astfel că vor fi afectaţi nu doar asiguraţii societăţilor dar şi ceilalţi creditori ai acestora, entităţi care activează pe piaţa de profil.
Pe de altă parte legea de funcţionare a PAID este făcută în aşa fel încât nu permite ca un acţionar să deţină mai mult de 15% din titluri, dar şi impune condiţii speciale pentru un potenţial nou investitor.
Astfel că, Autoritatea de Supraveghere Financiară, propune într-un document trimis Parlamentului, ca românii să poată alege între plata unei prime cu 50% mai mari decât în prezent şi asumarea unei franşize echivalente cu 10% din dauna potenţială.
Franşiza este un instrument foarte des utilizat în asigurările de tip property şi presupune ca asiguratul să îşi asume o parte din daună, o metodă care reduce costul poliţei prin reducerea riscului asumat de asigurător. Reese că, nicio daună mai mică de 10% din acoperirea poliţei- adică 10% din 20.000 de euro, deci 2.000 de euro- nu va mai fi plătită de PAID, fiind asumată de asigurat, iar în caz de daună totală, suma plătită de Pool nu va mai fi 20.000 de euro ci 18.000 de euro.