Categories
Articole Drept penal

Concurs de infracțiuni între spălarea de bani și evaziunea fiscală. Se confiscă sumele de bani provenite din evaziune?

Pe măsură ce unii dintre români au dat de gustul antreprenoriatului și-au constituit o serie de societăți comerciale și au început să se gândească cum ar putea să se îmbogățească ușor și repede. Prin diverse inginerii financiare unii au reușit, dar au plătit cu libertatea dorința de înavuțire, pentru că procurorii au încadrat faptele lor în categoria infracțiunilor de spălare de bani și de evaziune fiscală. În final, și-au pierdut și libertatea și li s-au confiscat și sumele de bani obținute în mod ilicit.

În practică au apărut opinii diferite ale instanțelor de judecată cu privire la modul de operare al confiscării speciale în cazul concursului de infracțiuni dintre evaziunea fiscală și spălarea de bani. Astfel, a fost necesară sesizarea ÎCCJ pentru a stabili dacă în cazul concursului de infracțiuni dintre evaziunea fiscală și spălarea de bani se impune sau nu confiscarea specială a sumelor de bani ce au făcut obiectul spălării de bani și care provin din evaziunea fiscală concomitent cu obligarea  inculpaților la plata sumelor reprezentând obligații fiscale datorate statului ca urmare a săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală.

Categories
Articole Drept penal

Revizuirea hotărârilor definitive în materie penală, a generat sesizarea CCR

Potrivit Codului de procedură penală, revizuirea hotărârilor definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută, în anumite cazuri expres menționate de legiuitor. Condițiile în care pot fi invocate aceste cazuri au generat sesizarea Curții Constituționale  cu privire la constituționalitatea lor.

Care au fost articolele care au făcut obiectul excepției de neconstituționalitate?

Cazul în care s-au descoperit fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză (art. 453 alin. 1 lit. a C.p.p) sau cazul când hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care a fost declarată neconstituțională după ce hotărârea a devenit definitivă (dacă consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate) (art. 453 alin. 1  lit. f C.p.p), pot fi invocate ca motive de revizuire doar în favoarea persoanei condamnate sau a celei față de care s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării acesteia. Aceste prevederi fac obiectul art. 453 alin. 3 C.p.p.

Categories
Articole Drept penal

Modificări aduse Codului de procedură penală cu privire la recursul în casație

justitie3
Codul de procedură penală a fost unul dintre cele mai încercate coduri în materia atacării textelor de lege la CCR pe motiv de neconstituționalitate cu consecința admiterii acestor excepții. Se știe că în 45 de zile de la data la care CCR declară un text de lege ca fiind neconstituțional, Parlamentul sau Guvernul au obligația de a-l modifica conform deciziei pronunțate de CCR. În caz contrar, textul de lege nu se va mai putea aplica fiind scos în afara legii.

În iulie 2016 CCR a declarat că este neconstituțională prevederea din Codul de procedură penală conform căreia sunt excluse de la atacarea cu recurs în casație deciziile pronunțate de ÎCCJ ca instanță de apel. Decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial în 24 octombrie 2016, dată de la care curg cele 45 de zile.

Categories
Articole Drept penal

Încheierile de cameră preliminară atacate doar de procuror și inculpat. Cât de legală este măsura?

justitie1
Codul de procedură penală a depășit orice previziuni în materia excepțiilor de constituționalitate invocate și admise. Aceste fapt ne arată că a fost adoptat în grabă, multe dintre articole dând impresia că au fost scrise pe colțul mesei. Abia când a început aplicarea sa în practică, lumea a realizat inechitățile acestui cod și greutatea de a putea transpune anumite prevederi în cursul procesului penal.

Camera preliminară pare să dea multe bătăi de cap în practică, pentru că dispozițiile din cod cu privire la procedura care are loc în această etapă a adunat cele mai multe sesizări ale CCR. Din nou, CCR a fost sesizată să se pronunțe dacă este legal ca doar procurorul și inculpatul să poată face contestație împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de cameră preliminară, contestația lor vizând modul de soluționare a cererilor și excepțiilor.

Categories
Articole Drept penal

Acordul de recunoaștere a vinovăției de către inculpat, motiv de sesizare al CCR

acord recunoastere vinovatieO dată cu apariția noului Cod de Procedură Penală legiuitorul român a intenționat să promoveze noi instituții de drept procesual penal dorind o schimbare radicală a modului de desfășurare a procesului penal. O astfel de instituție nou introdusă a fost cea a acordului de recunoaștere a vinovăției care permite inculpatului să participe la stabilirea pedepsei printr-o negociere cu procurorul. Scopul apariției acestei instituții a fost acela de a grăbi soluționarea procesului penal într-un termen rezonabil și previzibil.

Acest acord de recunoaștere a vinovăției se poate încheia doar pentru infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 7 ani și se referă la recunoașterea comiterii faptei și a acceptării încadrării juridice pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și privește felul, cuantumul pedepsei și forma de executare a acesteia.  Ne aflăm în fața unei forme prescurtate a judecății pentru anumite infracțiuni cu precizarea că acest acord poate fi încheiat doar atunci când, din probele administrate rezultă că există suficiente argumente cu privire la existența faptei pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală cu privire la vinovăția inculpatului.