Tag-Archive for » parlamentari «

Stresul amenzii plătite obligatoriu în 48 de ore ar putea fi în curând doar o amintire. Mai mulţi parlamentari propun un termen de 15 zile pentru plata amenzilor la jumătate din valoarea minimă. Momentan proiectul e în dezbatere la Senat, dar ultimul cuvânt îl vor avea deputații.

Cine greșește și este sancționat cu amendă are acum la dispoziție 48 de ore ca să achite jumătate din valoarea minimă a acesteia. Termenul ar putea crește însă la 15 zile lucrătoare. Adică trei săptămâni. Iar dacă în acest interval este și o sărbătoare legală, termenul se prelungește cu o zi. Mai mult …

A fost depus un proiect de Lege pentru modificarea art. 42, alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor prevede, în esenţă, că modificările făcute coeficienţilor de stabilire a indemnizaţiilor lunare se vor aplica doar odată cu începutul unui nou mandat al celor două Camere ale Parlamentului.

‘Dreptul parlamentarilor de a-şi vota propriile salarii este un privilegiu în raport cu celelalte categorii de salariaţi care nu pot decide asupra propriilor venituri. Faptul că aceştia votează majorările de salarii de care vor beneficia ei înşişi este privit drept un conflict de interes. Această percepţie reprezintă şi una dintre cauzele pentru care Parlamentul României este o instituţie în care cetăţenii au foarte puţină încredere. Un vot pentru acest proiect ar fi o dovadă că parlamentarii au înţeles mesajul societăţii: nu vă mai votaţi privilegii’, a declarat iniţiatorul.

 

Senatul a adoptat propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, care actualizează conceptul de terorism, în care se motivează că principalele surse de risc terorist la adresa României sunt externe.

Propunerea legislativă este asumată de parlamentarii membri sau foşti membri ai Comisiei SRI şi are ca motivare faptul că „evaluarea ameninţării teroriste la adresa României a evidenţiat o schimbare de paradigmă prin trecerea de la o ameninţare generică la una punctuală”.

 

Curtea Constituţională a României a amânat pentru data de 6 martie, luarea unei decizii în cazul sesizării Preşedintelui cu privire la modificările aduse legii prin care parlamentarii, miniştrii, edilii, prefecţii şi şefii consiliilor judeţene pot avea calitatea de comerciant persoană fizică.

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de plen de miercuri s-a aflat obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, obiecţie formulată de preşedintele României.

Pe 18 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 161/2003.

Curtea Constituţională a României va discuta obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedinte cu privire la modificările aduse legii prin care parlamentarii pot avea calitatea de comerciant persoană fizică.

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de plen se află obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, obiecţie formulată de preşedintele României. Mai mult …

CCR a publicat motivarea deciziei privind conflictul constituţional între Parlament şi Parchetul General, generat de faptul că şefa DNA, nu s-a prezentat în faţa Comisiei care anchetează posibila fraudare a alegerilor prezidenţiale din 2009.

Curtea stipulează că orice persoană, indiferent că este angajată la stat sau în sfera privată, dacă este chemată la audieri în Parlament, trebuie să adopte un comportament „activ, pozitiv“, deci este obligată să meargă în faţa Comisiei de anchetă.

În caz contrar, „atitudinea sa poate fi calificată drept potrivnică aflării adevărului şi poate constitui obiect de sesizare a organelor de urmărire penală“, arată CCR. Astfel, magistraţii CCR oferă puteri sporite de anchetă parlamentarilor. Mai mult …

lc
Potrivit unei iniţiative legislative propuse de 37 de senatori de la PSD, UNPR, PNL, ALDE și independenți, Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici ar putea fi modificată, astfel că deputații și senatorii care au exercitat un mandat complet de parlamentari și au studii superioare și diplomă de licență vor putea deveni funcționari publici fără a da concurs.

Actul normativ prevede că funcționarii publici sunt “persoanele numite în condițiile legii într-o funcție publică precum și senatorii și deputații care au exercitat un mandat complet de parlamentar”, iar “persoana care a fost eliberată din funcția publică și se află în corpul de rezervă al funcționarilor publici își păstrează calitatea de funcționar public”.

lc
La 22 februarie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a cerut în faţa Camerelor reunite al Parlamentului, asumarea a patru obiective majore pentru anul electoral. Primul vizează începutul recâştigării în politică, al doilea ţine de funcţionarea instituţiilor într-un stat democractic, cel de-al treilea obiectiv face referire la continuarea eforturilor în domeniile în care România a făcut progrese şi a câştigat respectul partenerilor externi şi, ultimul obiectiv vizează zona marilor sisteme publice.

Preşedintele le-a propus parlamentarilor ca în acest an să găsească răspunsuri la problemele majore cu care se confruntă cetăţenii, şi anume educaţia, sănătatea, sistemul public de pensii, salariile bugetarilor şi declinul demografic. Iohannis a amintit că a lansat zilele trecute o amplă dezbatere naţională în domeniul educaţiei şi cercetării în cadrul proiectului “România Educată”.

lc
Potrivit președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, normele de aplicare pentru legea privind acordarea indemnizațiilor speciale parlamentarilor care au împlinit vârsta de pensionare au fost trimise Ministerului Muncii și Ministerului de Finanțe pentru avizare.

Dosarul personal al beneficiarului indemnizaţiei  trebuie să conţină:
o cerere de acordare a indemnizației pentru limită de vârstă,
– o copie a actului de identitate,
– o procură specială autentică în original, însoțită de copia actului de identitate a mandatarului și de traducerea legalizată după caz,
– certificat de cazier judiciar,
– decizia de pensie pentru limita de vârstă,
– o declarație pe propria răspundere.

Ceea ce ţine de acordarea sau respingerea indemnizației, acestea se stabilesc prin ordin al secretarului general al Camerei Deputaților sau Senatului, plata indemnizației făcâdu-se pe data de 15 a lunii curente pentru drepturile aferente lunii anterioare, direct beneficiarului, în numerar, prin mandat poștal sau prin virament bancar. În cazul în care beneficiarul obține un nou mandat de parlamentar, plata indemnizației se suspendă.

lc
La 30 septembrie Comisia pentru Statut a întocmit un raport suplimentar ce prevede modificarea Legii pensiilor parlamentarilor, astfel că deputaţii şi senatorii care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare vor avea dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizaţie pentru limită de vârstă, dacă nu sunt realeşi pentru un nou mandat.

Potrivit legislaţiei în vigoare, parlamentarii beneficiază de o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare. În cazul mandatelor incomplete, indemnizaţia se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un an de activitate parlamentară.

O altă modificare prevăzută la Legea pensiilor face referire la categoriile de infracţiuni comise de deputaţi şi senatori şi pentru care aceştia sunt lipsiţi de indemnizaţia de pensionare. Dacă până acum nu beneficiau de indemnizaţie deputaţii condamnaţi pentru acte de corupţie, atunci noul act normativ introduce şi alte infracţiuni, cum ar fi: ultrajul, tulburarea de posesie, distrugerea calificată şi distrugerea în culpă.