Compensarea pe cale judiciară a obligaţiilor de întreţinere datorate de părinţi copiilor, atunci când copiii au fost separaţi, iar fiecare dintre părinţi prestează întreţinere copilului (copiilor) care nu locuieşte (locuiesc) împreună cu el a creat probleme de interpretare în practica judiciară
Înalta Curte de Casaţie şi Justitţie a lămurit aceste aspecte încă de anul trecut prin Decizia nr. 6/2019.
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a lansat în dezbatere publică Proiectul de Ordin pentru aprobarea modelelor cererii şi declarației pe propria răspundere prevăzute la art. 2 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru părinţi în vederea supravegherii copiilor, în situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa efectivă a copiilor în unităţile de învăţământ şi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, ca urmare a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2.
Provocarea cea mai importantă rămâne combaterea şi limitarea efectelor crizei create de pandemie asupra sănătăţii şi economiei iar primordial rămâne acordarea unor zile libere pentru părinţi în vederea supravegherii copiilor, în situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa efectivă a copiilor în unităţile de învăţământ şi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, ca urmare a răspândirii coronavirusului.
În Monitorul Oficial nr. 790/2020 a fost publicată OUG nr. 147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru părinţi în vederea supravegherii copiilor, în situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa efectivă a copiilor în unităţile de învăţământ şi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, ca urmare a răspândirii coronavirusului SARS – CoV – 2.
Se prevede că se acordă zile libere unuia dintre părinţi pentru supravegherea copiilor, în situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa efectivă a copiilor în unităţile de învăţământ şi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, unde aceştia sunt înscrişi, ca urmare a rezultatului anchetei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS – CoV – 2, efectuată de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, şi având în vedere hotărârile comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, respectiv Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti.
La o scurtă privire putem observa că vor putea beneficia de zile libere şi părinţii care lucrează de acasă.
Părinţii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) au copii cu vârsta de până la 12 ani sau au copii cu dizabilităţi cu vârsta de până la 26 de ani, înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ sau de educaţie timpurie antepreşcolară;
b) celălalt părinte nu beneficiază, la rândul său, de zile libere.
Însă nu poate benecifia de aceste prevederi în cazul în care unul dintre părinţii se află în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:
a) este în concediul prevăzut la art. 11 alin. (2) ori art. 31 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor;
b) este asistentul personal al unuia dintre copiii aflaţi în întreţinere;
c) se află în concediu de odihnă/concediu fără plată;
d) are raportul de muncă suspendat pentru întreruperea temporară a activităţii angajatorului, în condiţiile art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii;
e) nu realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Potrivit ştirilor juridice, au dreptul la zile libere plătite pe toată perioada în care se decide limitarea sau suspendarea activităţilor didactice care presupun prezenţa efectivă a copiilor în unităţile de învăţământ şi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară.
Zilele libere se acordă la cererea părintelui care îndeplineşte condiţiile prevăzute mai sus, depusă la angajatorul acestuia iar cererea este însoţită de o declaraţie pe propria răspundere a celuilalt părinte, de o copie a certificatului/certificatelor de naştere al/ale copilului/copiilor în care solicită zilele libere, precum şi, dacă este cazul de o copie a certificatului de încadrare în grad de handicap al copilului ori adultului în vârstă de până la 26 de ani.
Cuantumul indemnizaţiei se păstrează fiind în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Legea nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ a suferit mai multe modificări atât în perioada stării de urgenţă cât şi de alertă.
Unele măsuri de sprijin instituite pentru persoane fizice sau juridice nu îşi vor mai produce efecte odată cu încetarea stării de urgenţă însă trebuie să avem în vedere că în anumite domenii activitatea nu poate fi reluată total sau parţial şi se impune ca unele măsuri aprobate prin acte normative în perioada stării de urgenţă să fie prelungite şi după încetarea acesteia.
Legea privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, nr. 19/2020, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 209/2020.
Parlamentul a decis ca părinţii să primească zile libere, de la serviciu, plătite de stat, în cazul în care se închid şcolile.
Declarativ, educaţia preuniversitară este gratuită în ţara noastră. În realitate însă, părinţii scot din buzunar, în medie, aproape 3.100 de lei în acest an, de copil, pentru cheltuielile pe care le implică educaţia elevilor de şcoală sau liceu, arată cel mai recent studiu sociologic realizat de organizaţia Salvaţi Copiii. Costurile neoficiale ale educaţiei s-au dublat în opt ani, mai arată cercetarea realizată de Salvaţi Copiii.
Manualele, culegerile, rechizitele, uniforma, echipamentul pentru sport, fondul şcolii, fondul clasei, meditaţiile la materiile studiate la şcoală, mâncarea copilului pe durata programului de şcoală, transportul între casă şi şcoală, precum şi programele de şcoală după şcoală sunt cele mai frecvente cheltuieli suportate de părinţii care-şi trimit copiii la şcoală sau la liceu, arată cel mai recent studiu realizat de organizaţia Salvaţi Copiii.
Numărul părinţilor care s-au întors la muncă înainte de încheierea concediului pentru creşterea copilului aproape s-a dublat în septembrie 2017 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, pe fondul schimbărilor legislative aduse anul trecut beneficiilor acordate de stat părinţilor.
Valoarea medie a stimulentului de inserţie luat de părinte în septembrie 2017 a fost de 625,5 lei, arată datele ANPIS. Spre comparaţie, în septembrie 2016, stimulentul de inserţie a fost, în medie, de 521,3 lei.
S-a semnalat existența unei practici neuniforme cu privire la dobândirea cetățeniei române de către copiii minori născuți din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie. Inițial în astfel de cazuri minorul dobândea cetățenia română atunci când o dobândeau părinții săi ținându-se cont de legătura de filiație cu aceștia fără să fie obligatorie parcurgerea procedurii de acordare a cetățeniei române odată cu părinții săi.
În prezent, dacă minorul nu a urmat procedura de dobândire a cetățeniei române odată cu părinții săi la autoritatea competentă, autoritățile române refuză înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine sau eliberarea actului de identitate sau a pașaportului românesc sau reînnoirea acestor acte eliberate anterior, deoarece se consideră că aceștia nu au dobândit cetățenia română.