Tag-Archive for » parat «

Atunci când te decizi să îți cauți dreptatea în instanță trebuie să știi că ai obligația de a achita taxa judiciară de timbru în cuantumul stabilit de legiuitor. Sunt și cazuri în care legea a prevăzut posiblitatea scutirii de la plata acestei taxe judiciare de timbru.

Astfel, este scutită de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei căi de atac, ordinare și extraordinare, împotriva hotărârii judecătorești prin care a fost soluționată o acțiune sau cerere scutită, potrivit legii, de taxă judiciară de timbru. În funcție de obiectul pe care îl au o serie de acțiuni sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru, inclusiv în cazul exercitării căii de atac. Mai mult …

Regula este că partea care pierde un proces va suporta cheltuielile de judecată care constau în taxă de timbru, onorariu de avocat și de expert. Sunt situații în care partea care câștigă nu solicită acordarea acestor cheltuieli în litigiul respectiv, ci pe cale separată printr-un alt proces.

Atât vechiul Cod de procedură civilă, cât și actualul Cod acceptă posibilitatea ca, cel care câștigă procesul (fie nu solicită aceste cheltuieli de judecată în cursul procesului, fie, deși le cere, instanța omite să se pronunțe asupra lor) să poată formula o acțiune separată de recuperare a acestora în termen de 3 ani de la soluționarea definitivă a procesului. Mai mult …

În ceea ce priveşte apărarea pârâtului în cadrul procesului civil, Codul de procedură civilă prevede că acesta nu poate formula cerere reconvenţională, de chemare în judecată a altei persoane sau în garanţie, pretenţiile sale urmând a fi valorificate numai pe cale separată.

Art. 1043 alin. 2) C. procedură civilă prevede posibilitatea pârâtului de a invoca apărări de fond privind temeinicia motivelor de fapt şi de drept ale cererii, inclusiv lipsa titlului reclamantului.

Această din urmă prevedere a constituit, potrivit ştirilor juridice, motiv de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate. Mai mult …

descarcare-47Cererea de chemare în judecată poate fi modificată de către reclamant şi se pot propune noi dovezi. Însă, potrivit art. 204 C. procedură civilă, aceste modificări pot interveni numai până la primul termen la care acesta este legal citat, sub sancţiunea decăderii. Iar modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut mai sus poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părţilor.

Ştirile juridice ne arată că aceste dispoziţii contravin dispoziţiilor constituţionale şi s-a invocat o excepţie de neconstituţionalitate în acest sens. Mai mult …

divort
Statele cu o rată mare de divorț se află în Europa. În fruntea clasamentului cu o rată a divorțului de peste 70% se află Belgia fiind urmată cu o rată de peste 60% de Spania, Portugalia, Ungaria și Cehia urmate îndeaproape de SUA cu 53%. Cele mai puține divorțuri se înregistrează în China doar 3%. În România rata divorțurilor este de aproape 30%.

Ținând cont de dinamica vieții, de faptul că de multe ori soții se căsătoresc în România, dar ajung să locuiască în colțuri diferite ale lumii, se pune problema care este instanța competentă să îi despartă și dacă este necesară exprimarea unui acord expres al acestora cu privire la instanța care va soluționa divorțul. Mai mult …

ordonanta

Trăim în epoca vitezei, când lucrurile trebuie făcute repede şi fără cusur. Doar că, deşi reuşim, de cele mai multe ori, să facem lucrurile să meargă repede, nu întotdeauna reuşim sa le facem fără cusur. De cele mai multe ori, prin acţiunile noastre grăbite îi lezăm pe cei din jurul nostru.

La fel se întâmplă şi în instanţă. O persoană care îşi doreşte să păstreze cu orice preţ un drept care s-ar păgubi prin întârziere, să prevină o pagubă iminentă sau să înlăture piedicile ce stau în calea unei executări, poate cere instanţei să se pronunţe degrabă în favoarea sa. Cum? Pe cale ordonanţei preşedinţiale.

Ordonanţa preşedinţială – noţiune

Ordonanţa preşedinţială este o măsură provizorie şi executorie, ordonată de instanţa de judecată atunci când există o aparenţă de drept în favoarea reclamantului, adică atunci când toate elementele de fapt înclină să-i dea dreptate acestuia. Cum ar spune proverbul: „bate fierul cât e cald”.

Condiţii de admisibilitate

Pentru a uza de această procedură specială trebuie îndeplinite anumite condiţii.

În primul rând, trebuie să fie vorba de cazuri grabnice, urgente, adică reclamantul să nu poată aştepta finalizarea judecăţii asupra fondului dreptului.

Mai mult …

TribunalPentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime, orice persoană se poate adresa justiţiei prin sesizarea instanţei competente cu o cerere de chemare in judecată.

Cel care formulează cererea de chemare in judecată se numeşte reclamant, iar cel chemat în judecată se numeşte pârât.

În povestea noastră, calitatea de reclamant o deţine dl. Grigore, care consideră că pentru a-şi apăra drepturile şi interesele sale legitime trebuie să-l acţioneze în judecată pe fostul său asociat, dl Costache.

Aşa contribuim la bunul mers al societăţii, nu lăsând lucrurile de izbelişte”, îi spuse dl. Grigore soţiei sale care încerca să-i mai tempereze înflăcărarea.

Fiind de neclintit atunci când ia o hotărâre, dl. Grigore se aşeză preocupat la masa din sufragerie şi începu să scrie:

  • numele, prenumele şi domiciliul (sau reşedinţa) părţilor;

  • codul numeric personal;

  • obiectul cererii şi valoarea lui după preţuirea reclamantului (atunci când este evaluabil in bani), precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare;

  • arătarea motivelor de fapt:

În fapt, dl Grigore arată că îi împrumutase, cu ceva timp în urmă, o sumă frumuşică de bani domnului Costache, încheind şi un contract de împrumut în acest sens.

Dl. Costache „a pus pe picioare” o afacere şi deşi a înregistrat profit, nu şi-a mai achitat datoria.

  • arătarea motivelor de drept pe care se întemeiază cererea:

Dl Grigore indică art. 192 din Noul Cod de Procedură Civilă. Mai mult …