Prin sentinţa civilă nr. 4199 pronunţată de Judecătorie instanţa a respins cererea formulată de creditoarea SC D SA, contradictoriu cu debitoarea SC P.T. SRL având ca obiect emiterea unei ordonanţe de plată a sumei de 11.984,18 lei reprezentând contravaloare servicii hoteliere şi a sumei de 12.003,67 lei reprezentând penalităţi pentru neîndeplinirea la termen a obligaţiilor contractuale conform facturilor.
Tag: ordonanta de plata
Românii, lipsiți atâția ani de anumite bunuri, au prins gustul pentru credit și și-au cumpărat ce le-a dorit sufletul. Etapa „creditul cu buletinul” este acum istorie. Astăzi ca să iei un credit este la fel de complicat ca și când te-ai pregăti să zbori în spațiu. Ți se cer atâtea documente și informații, încât după ce aștepți aprobarea lui, nu îți mai pierzi timpul să mai citești și clauzele din contractul de credit.
Pe asta mizează și băncile, că sunt prea puțini cei care vor lectura contractul, vor pune întrebări și vor sesiza că anumite clauze sunt abuzive și sunt în detrimentul clientului. Cei care au sesizat că banca le-a luat mai multe comisioane decât cele discutate inițial, că pe parcursul derulării contractului au început să apară costuri mult mai mari decât cele de la început, au acționat banca în judecată pentru a se constata caracterul abuziv al anumitor clauze.
Pe fondul crizei financiare tot mai multe firme românești se confruntă cu o lipsă a lichidităților, iar consecința directă a acestui lucru o reprezintă blocarea activității firmei și existența unor întârzieri mari în recuperarea creanțelor proprii.
Ce prevedea legislația anterioară intrării în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă?
În vechea reglementare, pentru recuperarea creanțelor existau două modalități: somația de plată reglementată prin OG 5/2001 și ordonanța de plată reglementată prin OUG 119/2007.
Somația de plată se aplica pentru recuperarea sumelor de bani ce rezultau din contracte, creditorul depunea în instanță ca și probă facturile fiscale semnate de debitor. Ordonanța de plată avea o arie mai restrânsă și se aplica pentru recuperarea sumelor de bani ce rezultau din contracte comerciale încheiate între comercianți sau între comercianți și autoritățile contractante. Creditorul își proba cererea în fața instanței atât cu facturi fiscale, cât și cu alte documente care atestau creanța sa (inclusiv corespondența purtată cu debitorul).