Pentru orice copil, părinţii sunt de neînlocuit! Numai că, tot pentru binele copiilor, părinţii devin câteodată rătăcitori pe meleaguri străine, căutând să câştige o pâine mai dulce decât mămăliga rece de acasă. Speră că banii agonisiţi în pribegie îi vor ajuta, măcar, pentru croirea unui destin mai bun pentru copiii rămaşi în ţară cu inima chinuită de dorul de mamă, de tată.
Despărţirea e sfâşietoare şi pentru părinţi, şi pentru copii. Copiilor le e tare greu, chiar dacă banii trimişi lunar de către părinţii plecaţi peste mări şi ţări le asigură, poate, condiţii de trai mai bune. Adeseori, aceşti copii ajung să treacă prin imense suferinţe sufleteşti, din pricina absenţei celor ce le-au dat viaţă. La nivel comportamental, acest lucru poate să se traducă prin scăderea performanţei şcolare, abandon şcolar, fapte antisociale.