Categories
Agricultură şi silvicultură Economie Ştiri

Procedura obţinerii dreptului de utilizare a menţiunii “produs montan”!

În Monitorul Oficial nr. 789/2021 a fost publicat Ordinul nr. 174/2021 privind aprobarea Procedurii de verificare a conformităţii datelor cuprinse în caietul de sarcini în vederea acordării dreptului de utilizare a menţiunii de calitate facultative “produs montan” şi de realizare a controlului în vederea verificării respectării legislaţiei europene şi naţionale de către operatorii economici care au obţinut dreptul de utilizare a respectivei menţiuni.

Categories
Articole Drept civil

Ai divorțat. Dar cu numele cum rămâne?

acte-necesare-pentru-divort-300x300Regula la români este ca, atunci când un cuplu se căsătorește, soția să ia numele de familie al soțului. Am întâlnit câteva cazuri în care soțul a luat numele soției sau au reunit numele de familie, ca să nu se supere niciunul. Unii au fost prevăzători și în urma căsătoriei și-au păstrat fiecare numele din diverse motive, unul dintre ele fiind acela al evitării slalomului schimbării actelor de identitate, în caz că se va ajunge la divorț.

Problema numelui de familie pare o problemă aparent simplă: ai divorțat, îți reiei numele avut anterior sau cazi la pace cu fostul soț să îți dea acordul să rămâi cu numele dobândit în timpul căsătoriei.

Familia M. a decis să se despartă. Lucru aparent obișnuit în zilele de azi. Ajunși în fața instanței în dorința de a termina cât mai repede și a-și vedea fiecarea de viața lui, au spus că sunt de acord să se despartă, iar soțul și-a dat acordul ca soția să păstreze numele dobândit prin căsătorie. Caz fericit, mi-am zis, oamenii au decis să pună punct în mod civilizat căsătoriei!

Numai că așa cum noaptea este un sfetnic bun, peste câteva zile soțul s-a răzgândit și a decis că nu a luat o decizie bună ca fosta lui soție să îi poarte numele în continuare, motiv pentru care a declarat apel împotriva sentinței de divorț.

Ce spune legea privitor la păstrarea numelui de familie după divorț?

Legiuitorul a stabilit câteva reguli în materia divorțului referitor la păstrarea numelui de familie. În caz de divorț se revine la numele avut anterior căsătoriei (acest lucru afectează 90% dintre femei, pentru că ele sunt cele care iau numele soțului la căsătorie) dacă nu a intervenit o înțelegere între soți și instanța nu a dat încuviințarea. Dacă soțul își dă acordul ca cel care și-a schimbat numele prin căsătorie să îl păstreze și după divorț, instanța sau ofițerul stării civile (în cazul divorțului pe cale administrativă) sau notarul public (în cazul divorțului la notar), iau act de voința părților.

Dacă soțul nu își exprimă acest acord față de păstrarea numelui, atunci doar instanța de judecată poate decide păstrarea numelui doar dacă există motive temeinice justificate de interesul unuia dintre soți sau de interesul superior la minorului.

Categories
Articole Drept civil

Îmi schimb numele sau nu? Asta-i întrebarea

Era o zi de toamnă târzie. Soarele te mângâia cu razele sale care filtrau culori ca mierea printre copacii ruginii. Mă indreptam agale spre casa cu gandurile mele. La un moment dat văd în statia de autobuz o doamnă care avea în braţe un dosar plin cu acte. Îndreptându-mă spre staţie mă întrebam: “ce-o avea atâtea hârţoage la ea?”

Când m-am apropiat mai bine am recunoscut-o pe fosta mea colegă din şcoala generală care era o împătimită a jocului de şah. Fiind o adevărată expertă în domeniu, a participat la concursuri pe care le-a câştigat, motiv pentru care noi în clasă nu o mai strigam după prenumele din buletin, ci îi spuneam Elisabeta. Fireşte, o comparam cu marea maestră a şahului Elisabeta Polihroniade dorindu-i ca pasiunea ei pentru jocul de şah să o facă să devină cunoscută. Şi uite aşa, toată lumea ajunsese să-i spună Elisabeta. Mi-a făcut mare plăcere să o revăd, dar privirea ei în acea zi era tare trista. Mi-a spus că după ce atâţia ani toată lumea o ştia drept Elisabeta se hotărâse să îşi adauge la prenumele din acte şi pe cel de Elisabeta. Era dezamăgită de obstacolele pe care le-a întâmpinat şi mi-a zis: “mă simt ca un pion pe o tablă de şah, mă plimb de la o instituţie la alta şi acolo de la ouşăla alta, car după mine teancul ăsta de acte şi n-am rezolvat nimic! Dacă aş fi în faţa tablei de şah aş şti unde să mut pionul ca să câştig, dar nu am crezut că mă voi simţi ca un pion rătăcit.”

Atunci m-am gândit că poate sunt multe persoane în situaţia fostei mele colege şi cum nu mi-ar plăcea să văd pe stradă pioni rătăciţi, ci oameni care să zâmbească cred că ar fi util să descriu traseul “pionului” pe la  instituţiile competente pentru ca în final să rămână în joc, nu să fie eliminat.

În atâţia ani am învăţat că orice demers indiferent de problema care trebuie rezolvată începe cu o cerere. În cazul în care v-aţi decis să vă schimbaţi numele, prenumele sau să vă adaugaţi un alt prenume la cel iniţial iată care sunt paşii pe care trebuie să-i urmaţi.

Pasul 1 Starea civilă

Mergeţi la Starea Civilă de la domiciul dumneavoastră unde vi se va înmâna o cerere adresată Monitorului Oficial. Prin aceasta cerere solicitati schimbarea numelui, prenumelui şi după ce o completaţi, solicitaţi viza de la Oficiul de Stare Civilă.

Pasul 2 Monitorul Oficial

Cu cererea astfel vizată de Oficiul de Stare Civilă vă înarmaţi cu o doză serioasă de…răbdare şi cu 21 de lei în portofel şi mergeţi către Monitorul Oficial. Aici ca să respectăm regula de mai sus, completaţi o altă cerere prin care solicitaţi publicarea modificării numelui şi anexaţi la ea cererea vizată de Oficiul de Stare Civilă. A doua zi mai faceţi un drum pentru a ridica Monitorul Oficial cu anunţul.

Pasul 3 Aşteptarea

Aşteptaţi cuminţi 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, pentru că orice persoană interesată poate face opoziţie la cererea de schimbare a numelui.  Există o excepţie de la această regulă: nu se poate face opoziţie dacă cererea de schimbare a numelui se face pentru că numele conţine expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod.

Pasul 4 Secţia de Poliţie

Următorul pas pe tabla de şah a instituţiilor este la secţia de poliţie pentru a vi se elibera cazierul judiciar. Nu uitaţi să aveţi în portofel 10 lei si timbre fiscale de 2 lei. Cazierul judiciar se eliberează pe loc.

Pasul 5 Administraţia Financiară

Aţi crezut că drumurile s-au încheiat? “Puţintică răbdare” vorba lui Nenea Iancu si dosarul va fi gata! Înainte de a pleca spre administraţia financiară de la domiciliului dumneavoastră verificaţi să aveţi în portofel 20 lei. Cazierul fiscal se eliberează pe loc şi este valabil doar 30 de zile de la eliberare.

Pasul 6  Biroul Notarial

Pasul următor pe tabla de şah este la un birou notarial. Aici veţi merge cu două persoane care să nu fie rude cu dumneavoastră şi care vor da declaraţii în faţa notarului public prin care să ateste faptul că sunteţi cunoscut, apelat în societate cu numele nou.

De asemenea, dacă sunteţi cunoscut la serviciu sub alt nume puteţi aduce dovezi în acest sens. Dacă sunteţi căsătorit, este necesar consimţământul dat la notar al celuilalt soţ cum că este de acord cu schimbarea solicitată de dvs.

Pasul 7 Înscrierea divorţului (dacă este cazul)

Dacă sunteţi divorţat aveţi de făcut un drum în plus la Starea Civilă. Trebuie să înscrieţi divorţul în registrul de stare civilă. Cuvântul de ordine este răbdarea. Să nu plecaţi la drum fără ea! Vă va fi de ajutor! Verificaţi şi portofelul în care trebuie să aveţi timbre fiscale de 12 lei. La Starea Civilă depuneţi sentinţa de divorţ legalizată în original. Fireşte, aceste acte vor fi însoţite tot de o cerere. Înscrierea divorţului de face la oficiul de stare civilă unde s-a încheiat căsătoria şi obţineţi un extras din registrul de stare civilă.

Pasul 8 Finalizarea şi depunerea dosarului la Starea Civilă

Nu vă vine să credeţi, dar aproape aţi reuşit să aveţi dosarul complet. O dovadă în plus care verifică zicala “cu răbdarea, se trece marea”! Pentru a finaliza dosarul trebuie să depuneţi actele pe care le-aţi adunat cu grijă plus copie a cărţii de identitate, copie legalizată de pe actul de naştere şi/sau căsătorie. Toate actele pot fi depuse de dumneavoastră personal sau prin mandatar cu procură specială notarială.

Ce se întâmplă după depunerea dosarului

Cei de la starea civilă trimit dosarul la primărie şi în 60 zile se va emite hotărârea de admitere sau respingere a cererii de schimbare a numelui.

Dacă cererea de schimbare a numelui este respinsă, nu vă pierdeţi cu firea, puteţi contesta respectiva decizie la instanţă conform legii contenciosului administrativ, legea nr. 29/1990cu modificările ulterioare.

În cazul în care se admite cererea, puteţi sărbători victoria aşa cum se cuvine. Schimbarea numelui sau prenumelui produce efecte juridice de la data înscrierii acestei menţiuni pe marginea actului de naştere şi nu vă schimbă starea civilă. În baza acestei hotărâri a primăriei vi se va emite alt certificat de naştere urmând ca apoi să modificaţi restul actelor: carte identitate, permis conducere, paşaport.

Situaţiile în care se poate cere schimbarea numelui sunt:

– când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;

– când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care doreşte să îl obţină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum şi asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;

– când, din neatenţia ofiţerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoaşterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate menţiuni greşite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;

– când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte, de regulă reunite, şi doreşte schimbarea acestuia;

– când persoana în cauză poartă un nume de familie de provenienţă străină şi solicită să poarte un nume românesc; când persoana şi-a schimbat numele de origine străină într-un nume romanesc, pe cale administrativă, şi doreşte să revină la numele dobândit la naştere;

– când părinţii şi-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinţilor lor;

– când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalţi membri ai familiei, nume care a fost dobândit ca urmare a adopţiei, a menţinerii numelui la căsătorie, a stabilirii filiaţiei ori a unor schimbări de nume aprobate anterior pe cale administrativă;

– când soţii au convenit cu ocazia incheierii căsătoriei să poarte numele de familie reunite şi ambii solicită schimbarea acestuia pe cale administrativă, optând pentru numele de familie dobândit la naştere de către unul dintre ei ori să revină fiecare la numele avut anterior căsătoriei;

– când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior inregistrării naşterii, însă, întrucât nu a sesizat instanţa pentru încuviinţarea purtării numelui de familie al acestuia în timpul vieţii, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;  când prenumele purtat este specific sexului opus;

– când persoanei i s-a încuviinţat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă şi solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând un act medico-legal din care să rezulte sexul acesteia;

– alte asemenea cazuri temeinic justificate.

Alte cazuri:

– când persoana în cauză a adoptat minori şi doreşte ca aceştia să poarte un alt prenume;

– când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi, iar soţul supravieţuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naştere;

– când în urma divorţului un fost soţ revine la numele de familie purtat anterior şi care provine dintr-o altă căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorţ, şi doreşte să poarte numele dobândit la naştere;

– când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi, celălalt soţ se recăsătoreşte şi, ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta doreşte să poarte numele de familie dobândit la naştere;

– când fostul soţ doreşte să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii incredinţaţi spre creştere şi educare, cu consimţământul fostului soţ, dat în formă autentică;

– când părinţii au divorţat, iar copiii încredinţaţi spre creştere şi educare unuia dintre părinţi, care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei, solicită să poarte numele de familie al acestuia;

– când s-a desfăcut adopţia unei persoane căsătorite care are copii minori şi în urma desfacerii adopţiei persoana în cauză revine la numele de familie avut înainte de adopţie;

– când unul dintre soţi, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soţ, nume pe care acesta l-a dobândit prin adopţie, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopţiei

Sunt sigură că parcurgând aceşti paşi în final veţi putea spune victorioşi :”şah mat!”

Avocat Irina Stoia