Categories
Acţiunea civilă Articole Drept penal

Se pot împăca părțile implicate în procese penale după sesizarea instanței de judecată?

impacareGoethe spunea că „iertarea face bine și celui ce o acordă și, totodată, celui ce o primește”, dar că „a ierta înseamnă a oferi șansa celuilalt de a mai greși o dată.” Sigur că mentalitatea unor concetăţeni de-ai noştri are la bază mai puțin aceste principii. Mulţi dintre noi se lasă orbiți de dorința de răzbunare, fără să știe că „nu există nicio răzbunare atât de completă precum iertarea.” (Josh Billings)

Plecând de la aceste principii, legiuitorul român a prevăzut atât în vechiul, cât și în actualul Cod Penal instituția împăcării părților aflate în pragul unui proces penal. Multe părți iau decizia împăcării, astfel încât cel vinovat nu mai e tras la răspundere și scapă de pedeapsă.

Categories
Articole Drept penal Legislaţie rutieră

Ai fost prins la volan sub influența lui Bachus? Ce „șanse” ai să ți se întocmească dosar penal?

bautura la volanSe spune că „Bachus este o zeitate convenabilă, inventată de antici ca o scuză pentru îmbătare”. (Ambrose Bierce) Motivele pentru care cineva consumă alcool peste măsură sunt diferite. Unii cred că „alcoolul este anestezicul pe care ni-l administrăm pentru a suporta intervenția chirurgicală a vieții” (George Bernard Shaw), în timp ce pentru Frank Sinatra „alcoolul este posibil să fie cel mai mare dușman al omului, dar Biblia ne învață că trebuie să ne iubim dușmanii.”

Atunci când consumi alcool și apoi te urci la volan, nu numai că pui în pericol viața ta, a celor din trafic, dar îți asumi și riscul de a ți se întocmi dosar penal pentru că ai condus pe drumurile publice sub influența băuturilor alcoolice. Mulți șoferi cred că „o bere face cât o mie  de cuvinte” (Laurențiu Trif) și, fiindcă le place lingvistica, perseverează în consumul excesiv fără să se gândească că pot depăși ușor pragul de 0,80g/l alcool pur în sânge.

Ce noutăți legislative aduce ÎCCJ legat de probele biologice recoltate unui șofer aflat sub influența lui Bachus?

Categories
Articole Drept penal

Judecătorii vor aplica pedeapsa din noul Cod Penal și prescripția din vechiul Cod Penal

instnOdată cu apariția Noului Cod Penal s-au ivit, în practică, soluții neunitare în cauze având același obiect. Unul dintre principiile de bază ale dreptului penal este acela potrivit căruia „legea dispune pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile.” Modul în care judecătorul decide să aplice legea penală mai favorabilă, rămâne totuşi la aprecierea sa.

Constituția României prevede că „nimeni nu este mai presus de lege”, astfel încât, pentru a evita situațiile discriminatorii care au apărut în practică, în care unele persoane au fost condamnate, iar altele au fost absolvite de orice vină, legiuitorul a decis să ceară părerea ÎCCJ, pentru a trasa un punct de vedere unitar care se va aplica la fel de către toate instanțele.

 

Cine a solicitat punctul de vedere al ÎCCJ?

Povestea a început în 12 ianuarie 2013, când D.M. a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune și uz de fals. D.M. a dorit să acceseze un credit și a falsificat o adeverință din care rezulta că este angajată și are un salariu care îi permitea să împrumute de la bancă suma dorită de ea. Aceste fapte s-au petrecut în 27 iunie 2006, când a prezentat la bancă adeverința de venit care se presupune a fi fost falsă.

Categories
Articole Drept penal

Cat ne costa nerespectarea legii penale? Sistemul de zile-amenda din Noul Cod penal

ctDupă cum deja ştim, Noul Cod  penal a venit cu importante reduceri ale cuantumului pedepsei închisorii şi a extins sfera de aplicare a amenzii. Măsuri binevenite, dacă stăm să ne gândim cât trebuie să cheltuiască statul pe an pentru întreţinerea deţinuţilor… În plus, o drastică sancţiune pecuniară are tot potenţialul să fie o lecţie greu de uitat. Mai mult, noul sistem de zile –amendă promite să asigure o aplicare mult mai personalizată a sancţiunii. Cât ne costă nerespectarea legilor penale? Vedem în cele ce urmează.

Nu mai este doar amendă… ci zile-amendă

 

În reglementarea

Categories
Drept penal Ştiri

Noi sancţiuni pentru persoanele juridice

cod penal
Noul Cod penal prevede o serie de modificări la infracţiunile săvârşite de către persoane juridice.

Astfel, în noul Cod penal au fost introduse noi infracţiuni pentru care persoanele juridice ar putea fi sancţionate.

De exemplu, noile reglementări permit sancţionarea abuzului de încredere prin fraudarea creditorilor.

De asemenea, conform art. 239 din NCP, “Fapta debitorului de a înstrăina, ascunde, deteriora sau distruge, în tot sau în parte, valori ori bunuri din patrimoniul său ori de a invoca acte sau datorii fictive în scopul fraudării creditorilor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă“.

O altă modificare este transpusă în art. 247 din NCP: “Fapta creditorului care, cu ocazia dării cu împrumut de bani sau bunuri, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a debitorului, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmităţii ori relaţiei de dependenţă în care debitorul se află faţă de el, îl face să constituie sau să transmită, pentru sine sau pentru altul, un drept real ori de creanţă de valoare vădit disproporţionată faţă de această prestaţie se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani“.

Modificările aduse sistemului de justiţie sancţionator prin noul Cod penal publicat în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009, ar putea conduce la o presiune mai mare asupra persoanelor juridice, care riscau până acum amenzi penale mai degrabă simbolice, care însă pot deveni foarte importante economic în contextul noii reglementări.

Categories
Articole Drept penal

Aviz amatorilor de tertipuri economice! Noul Cod penal vine cu noi infractiuni

frdNoul Cod penal a venit cu multe schimbări de perspectivă, de la scăderi semnificative ale pedepselor până la dezincriminări. De asemenea, a regândit unele infracţiuni, ba chiar a introdus unele noi, destul de inspirate.Vă invităm astăzi să trecem în revistă infracţiunile economice, aşa cum arată în noua reglementare, să discutăm pe seama unor forme ale înşelăciunii la care s-a renunţat, a unor noutăţi ca infracţiunea de exploatare patrimonială a unei persoane vulnerabile, sau, pur şi simplu, pe seama unor fapte “vechi” de care este posibil să nu fi ştiut că sunt infracţiuni. (Forma actualizată a Codului v-o oferă orice program legislativ).

Abuzul de încredere – mai blând sancţionat, însă cu noi forme

Cunoaşteţi sigur pe cineva care are o maşină de serviciu, pe care ştiţi că deţinătorul o foloseşte şi la multe alte scopuri total diferite de cele profesionale, cum ar fi transportarea de materiale de construcţii pentru casa pe care şi-o contruieşte la periferia oraşului. Pe lângă faptul că este, pur şi simplu, un lucru urât, mai nou este şi infracţiune. Abuzului de încredere (articolul 238) i s-a adăugat o nouă modalitate; în vechea reglementare această infracţiune era comisă prin însuşirea, dispunerea sau refuzul de a restitui un bun mobil al altuia, deţinut de făptuitor în baza unui titlu. Noul Cod a adăugat acestei definiţii şi sintagma “într-un anumit scop”, ceea ce înseamnă că se va comite un abuz de încredere chiar dacă bunul nu este însuşit sau, să zicem, vândut, ci atunci când, pur şi simplu, este folosit în alt scop. Atenţie, deci, la folosirea copiatorului de la serviciu pentru fotocopierea cărţilor celui mic! De asemenea, sancţiunile pentru abuzul de încredere au fost reduse, fiind acum închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. De asemenea, tot o atenuare o reprezintă faptul că acţiunea penală se poate pune în mişcare doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, aşadar, se va ajunge în justiţie doar dacă cel prejudiciat doreşte acest lucru.

Vă amintiţi de episodul din

Categories
Drept penal

Sfarsitul copilariei – sanctionarea minorilor potrivit Noului Cod penal

minori infractori

Seara, în tramvai. Doi copii de aproximativ 10-11 ani urcă, la un moment dat, şi încep să cânte un cântec de jale despre greutăţile vieţii, apoi străbat tramvaiul cu solicitarea sumei de un leu. Ulterior, se retrag în spatele tramvaiului şi, multumiţi, încep să îşi numere încasările pe acea zi – încasări ce nu erau de neglijat, de altfel. Ulterior, începe o urzeală de planuri pentru a doua zi, cu voci şoptite, dintre care cuvântul “furi” se aude mai pronunţat. Interlocutorul se opune ideii partenerului său, zicând: “Dar dacă mă prinde?” Replica mi s-a părut impresionantă, motivul, de fapt, pentru care vă expun întâmplarea: “ Dar tu nu ştii? N-au ce să-ţi facă, pentru că esti mic, eşti minor!”

Deşi sunt sigură că micul instigator nu era la curent cu noutăţile legislative ale momentului, avea dreptate. Avea dreptate în mod special deoarece, într-adevăr, copiii de vârsta lor nu răspund pentru nicio faptă penală, şi intuia el ideea instituţiei răspunderii minorului în dreptul penal, aceasta cunoscând nişte atenuări majore începând cu Noul Cod penal (textul acestuia actualizat şi completat vi-l oferă orice program legislativ). Cum pot fi sancţionaţi  adolescenţii recalcitranţi ce comit fapte prevăzute de legea penală, vedem în cele ce urmează.

 

Minorului nu i se mai pot aplica pedepse penale. Justiţie sau injustiţie?

 

Înainte de a intra în noutăţile propriu-zise, este oportun să

Categories
Drept penal

Hărțuirea în Noul Cod Penal. Aceeași Mărie, cu altă pălărie!…

hartuire1

Românii mari devoratori de filme americane au ajuns să „împrumute” în viața de zi cu zi multe dintre obiceiurile locuitorilor tărâmului făgăduinței. Sigur că în America țara tuturor posibilităților sunt reglementate și pedepsite ca atare majoritatea faptelor ce pot fi săvârșite. La noi, vidul legislativ încă există referitor la anumite fapte.

Până la 1 februarie 2014 când a intrat în vigoare Noul Cod Penal publicat în Monitorul Oficial 510 din 24 iulie 2009, legiuitorul reglementase doar hărțuirea sexuală. Având în vedere paleta largă pe care o poate îmbrăca hărțuirea unei persoane, legiuitorul a decis să pedepsească în Noul Cod Penal, hărțuirea unei persoane prin urmărirea, supravegherea acesteia, dar și hărțuirea telefonică.

În mod cu totul inexplicabil, nu s-a menționat nimic despre hărțuirea morală la locul de muncă sau mobbingul. Într-o societate care a împrumutat tiparul societăților din vest și din America, consider că  presiunile morale la care poate fi supus un angajat sunt imense!

În filmele americane hărțuirea morală arată cum poate avea o firmă succes în afaceri abordând lucrurile într-o așa manieră. Se impune reglementarea acestui tip de hărțuire pentru a putea fi identificat, combătut și pedepsit, pentru a se clarifica ce probe se pot aduce pentru a demonstra că ai fost victima hărțuirii morale. Mobbingul afectează calitatea muncii angajatului supus acestui tip de hărțuire, dar și pe  cea a colegilor săi care asistă la astfel de scene.

Ce a reglementat Noul Cod Penal cu privire la hărțuire?

Codul Penal anterior reglementa doar hărțuirea sexuală. Legiuitorul a reglementat la articolul 208 din Noul Cod Penal, infracțiunea de hărțuire în cadrul celor contra libertății persoanei, alături de lipsirea de libertate în mod ilegal și de șantaj.

În accepțiunea legiuitorului, hărțuirea este fapta persoanei care în mod repetat urmărește fără drept sau fără a avea un anumit interes legitim o altă persoană sau îi supraveghează locuința, locul de muncă sau alte locuri frecventate de aceasta. Toate aceste lucruri îi creează persoanei supuse hărțuirii o stare de frică. Potrivit legii, pedeapsa pentru această infracțiune nouă în legislația gratuită românească este amenda sau închisoarea de la 3 la 6 luni.

Rețineți că acțiunea penală se pune în mișcare doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Hărțuirea prin telefon se pedepsește începând cu 1 februarie 2014!

Tehnica a avansat foarte mult față de Codul Penal din 1968. Deși în timp a suferit anumite modificări, până în 2014 legiuitorul nu pedepsea sub nicio formă „glumele proaste” pe care mulți semeni le fac prin apeluri telefonice, mesaje scrise (sms) sau e-mail. Până la urmă judecând la rece este o dovadă de lașitate să te ascunzi în spatele ecranului unui calculator și să trimiți mesaje în mod repetat către o persoană, mesaje care îi creează destinarului o stare de teamă. Dacă ai ceva de spus, spune-i-o omului în față!

Prin această nouă infracțiune de hărțuire prin telefon mă gândesc la cazul unei persoane care, dacă ar fi pățit așa ceva începând cu 1 februarie 2014, ar fi avut baza legală pentru a-și face dreptate. Este vorba de o persoană „fericită posesoare” de credit bancar, ca majoritatea românilor, de altfel. Aceasta deși își plătea conștiincios ratele la bancă, era asaltată lunar cu zeci de telefoane de la bancă ca să i se amintească că trebuie să achite rata în data de… .

Categories
Drept penal

Vechiul Cod penal nu mai este, traiasca Noul Cod penal! Aplicarea legii penale in timp

cp

Cea mai importantă modificare în materie de legislaţie şi justiţie este, la momentul de faţă şi, probabil, pentru o perioadă îndelungată de timp, intrarea în vigoare a mult-aşteptatei pereche de coduri în materie penală. Deşi persoanele direct interesate să îşi facă o contabilitate a modificărilor de lege penală sunt cele ce sunt vizate direct de aplicarea sa – şi ar fi ideal, ca plan de dezvoltare personală, să ne propunem să nu fim vreodată în această postură – Codul penal şi cel de procedură penală trebuie să fie un subiect de maxim interes pentru noi toţi, datorită impactului social major pe care aceste legi îl pot produce. Ca un prim pas de descoasere a noilor dispoziţii, vă propun astăzi să analizăm cea mai importantă problemă ridicată de majora modificare legislativă: aplicarea legii penale în timp, confilictele dintre vechea lege şi cea nouă.

 

Dispoziţiile care ne interesează în materie de aplicare a legii în timp sunt articolele 3-7 din Noul Cod penal şi Legea  187/2012 privind aplicarea Codului penal, publicată în Monitorul Oficial  din 12 noiembrie 2012.

În primul rând, regula generală în ceea ce priveşte aplicarea legilor în timp – din orice domeniu, penal, civil administrativ, etc. – este că legea se aplică pentru perioada de timp în care este în vigoare, ea nu retroactivează – nu se aplică pentru fapte/acte dinaintea intrării sale în vigoare – deoarece, astfel, o lege ne-ar putea incrimina pe toţi mâine pentru faptele noastre de astăzi – şi, de asemenea, nu ultraactivează, nu se aplică pentru perioada de timp în care nu mai este în vigoare. Această regulă o găsim în Noul Cod penal în articolul 3: “Legea penală se aplică  infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află în vigoare”.

Însă, în materie de drept penal – atenţie, nu şi în materie de procedură penală! – există o altă regulă care are puterea de a o înfrânge pe cea a neretroactivităţii legii penale: principiul aplicării legii penale mai favorabile, consacrat de  Constituţie. Raţiunea acestui principiu stă în faptul că legea penală, de multe ori, schimbă radical destinul oamenilor, iar dacă făptuitorul a fost îndeajuns de norocos să “prindă” o lege mai favorabilă pe parcursul procesului sau al executării pedepsei, el va putea să beneficieze de ea. Astfel, intervin trei situaţii fericite, visele cele mai frumoase ale persoanelor vizate:

 

Dezincriminare, dulce dezincriminare

Categories
Drept penal Proiecte şi propuneri legislative Ştiri

ICCJ cere modificarea noilor coduri penal şi de procedură penală

ICCJ
Potrivit ultimelor ştiri juridice, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele ICCJ, Livia Stanciu, a declarat că modificările şi completările propuse de ICCJ şi de alte instituţii implicate în aplicarea noului Cod penal şi noului Cod de procedură penală trebuie efectuate înainte de data intrării în vigoare a acestor acte normative.

ICCJ în repetate rânduri a transmis Ministerului Justiţiei propuneri pentru modificarea şi completarea noilor coduri penal şi de procedură penală pentru a evita disfuncţionalitatea în activitatea instanţelor judecătoreşti la momentul intrării în vigoare a acestora.

Astfel, ICCJ a propus majorarea limitelor speciale ale pedepsei în cazul unora dintre infracţiunile contra patrimoniului care au produs consecinţe deosebit de grave, modificarea dispoziţiilor noului Cod de procedură penală, publicat în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009, care au drept efect crearea unor situaţii suplimentare de incompatibilitate, stabilirea compunerii completului care soluţionează contestaţia împotriva încheierilor prin care instanţa dispune asupra măsurilor preventive în cursul judecăţii, alături de clarificarea unor dispoziţii legale în scopul asigurării unei practici unitare.