Potrivit ultimelor ştiri juridice, Legea nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii a constituit motiv de sesizare a Curţii Constituţionale.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 25 alin. (1), a sintagmei “cu valabilitate permanentă” cuprinsă în art. 52 cu referire la lit. a) şi ale art. 63 lit. a) şi b) din Legea privind sistemul public de pensii.
Nivelul de trai reprezintă nivelul de bogăție, confort, bunurile materiale și bunurile indispensabile disponibile unei anumite clase socio-economice sau unei anumite zone geografice.
Nivelul de trai include factori precum venitul, produsul intern brut, creșterea economică națională, stabilitatea economică și politică, libertatea politică și religioasă, calitatea mediului, climatul și siguranța. Nivelul de trai este strâns corelat cu calitatea vieții.
Potrivit unei analize făcute de BNR, creșterea PIB-ului, chiar dacă a fost mare și în 2016 și în 2017, nu a reușit să plaseze țara noastră într-o poziție fruntașă într-un clasament al bunăstării economice al Uniunii Europene. Dimpotrivă, analiza din primul semestru pe 2018 a veniturilor și cheltuielilor la nivelul unei gospodării arată că românii trăiesc la nivelul de subzistență. Astfel, diferența dintre veniturile medii lunare pe o gospodărie și cheltuielile acesteia este de numai 556 de lei.
Prim-ministrul a declarat că România se confruntă cu problema forţei de muncă, în special cea calificată, şi a punctat că este important ca românii plecaţi în străinătate să fie aduşi acasă.
Ea a adăugat că, pentru a rezolva problema forţei de muncă în domeniul medical, a fost crescut numărul medicilor rezidenţi.
Dacă nu-i pâine, bună e şi mămăliga! La fel stau treburile şi cu tichetele de masă. Decât răbdări prăjite, mai bine să zici precum plugarul român, după un an secetos: „Rău mâncai, bine mă săturai… Nici nu fuse, nici n-ajunse. Dacă mai era, să ştii că nu strica!”
Preţurile alimentelor de bază sunt cu vreo 30% mai scăzute în ţara noastră, comparativ cu media Uniunii Europene. Dar statistica nu ţine de foame. Şi nici n-a pretins vreodată asta, decât poate pe la vecinii dinspre răsărit, pe vremea sovietelor!
Ba mai mult, riguroasa statistică ne spune că românii au un venit salarial anemic, comparativ cu restul UE. Un român obişnuit are, cu mult optimism vorbind, un sfert din simbria unui occidental. Aşadar, nu-i de mirare că românul de rând cheltuieşte, lunar, mai mult de jumătate din leafă pe bucate.
Deşi „munţii noştri aur poartă” să pare că movilele de mămăligă, râurile de lapte şi izvoarele de miere lipsesc cu desăvârşire din peisajul geografic carpato-dunărean. Sau cel puţin aşa considerăm noi, românii, care, dacă astăzi avem pâine, mâine aspirăm la cozonac iar poimâine am vrea să degustăm gratis caviar, la „Buck House” (nu-i restaurant de ifose, e palatul Buckingham), împreună cu regina Elizabeth II.
Măcar, avem pretenţii! „La plăcinte, înainte…”
Picătura chinezească
De la atâtea comparaţii cu mai prospera Europă vestică, am ajuns să ne credem codaşii mapamondului, dar realitatea nu e chiar atât de cenuşie. Fiind clasaţi, într-un top al prosperităţii cetăţenilor, pe un loc 60 din vreo 140 de state, suntem întrecuţi de mongoli, dar avem satisfacţia că i-am depăşit, la mustaţă, pe ucrainieni.