Categories
Autorităţi şi instituţii publice Ştiri

CCR a dispus amânarea judecării unor sesizări de neconstituţionalitate

Conform unui comunicat al Curţii Constituţionale, aceasta a dispus amânarea judecării următoarelor sesizări de neconstituţionalitate:

Categories
Articole Drept civil

O dispoziţie din Codul de procedură civilă a fost declarată neconstituţională!

Codul de procedură civilă la art. 524 stabileşte că, contestaţia se soluţionează de către completul învestit cu judecarea cauzei de îndată sau în termen de cel mult 5 zile, fără citarea părţilor.

Aceste dispoziţii au constituit recent obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate fiind sesizată Curtea Constituţională.

Motivarea excepţiei de neconstituţionalitate

Potrivit ştirilor juridice, se arată că judecarea contestaţiei privind tergiversarea procesului de către completul învestit cu judecarea cauzei încalcă principiul “nimeni nu poate judeca propria sa cauză”.

Astfel, chiar dacă instanţa nu este parte litigantă, ea este un participant la actul de justiţie, ceea ce înseamnă că orice soluţie dată de aceasta asupra propriilor sale nelegalităţi, fie prin admiterea propriilor sale greşeli posibile sau nelegalităţi, fie prin refuzul de a-şi recunoaşte propriile erori, generează o neîncredere a justiţiabilului în actul de justiţie din cauza pierderii imparţialităţii.

Decizia Curţii Constituţionale

Curtea constată că ţine de opţiunea legiuitorului să reglementeze o procedură în două trepte (contestaţie şi plângere) sau într-o singură treaptă (contestaţie), caz în care cererea ar fi fost judecată numai de instanţa ierarhic superioară (precum în Codul de procedură penală), însă soluţiile legislative promovate în urma opţiunii realizate trebuie să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale.

Instituirea unei proceduri de judecată în două trepte, în condiţiile în care prima treaptă nu îndeplineşte exigenţele dreptului la un proces echitabil, pune judecătorul ab initio într-o situaţie obiectiv imposibilă de a-şi evalua şi judeca propria sa conduită, ceea ce demonstrează caracterul său lipsit de efectivitate.

Astfel, Constituţia protejează drepturi concrete şi efective, ceea ce înseamnă că legea nu poate reglementa proceduri ineficiente şi oţioase în vederea atingerii unui scop legitim afirmat şi urmărit ca atare; din contră, legea trebuie să înzestreze aceste proceduri cu elemente de conţinut care să asigure îndeplinirea scopului legitim pentru care au fost instituite.

Prin Decizia nr. 604/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 976/2020, a admis excepţia de neconstituţinalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 524 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale.

Categories
Autorităţi şi instituţii publice Ştiri

Nu s-a renunţat la modificările aduse Statutului magistraţilor!

Statutul magistraților a fost adoptat a treia oară, înainte să ajungă în plenul Senatului, camera decizionala, proiectul a fost dezbătut și modificat în mai puțin de 10 minute.

Senatul a adoptat marţi, cu 79 de voturi pentru şi 26 împotrivă, în calitate de Cameră decizională, modificările la Statutul judecătorilor şi procurorilor, lege reexaminată ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale.

În definiția erorii judiciare, s-au înlocuit termenii „flagrant” și „în mod vădit” cu „evident” și a fost introdus temenul „grav”.

Categories
Articole Drept penal

O dispoziţie din Codul de prcedură penală a fost declarată neconstituţională

În ultimul timp s-a vorbit foarte mult despre administrarea probelor în procesul penal propunându-se în acelaşi timp şi unele modificări.

În art. 102 C. procedură penală se prevede excluderea probelor obţinute în mod nelegal. Astfel, se prevede că probele obţinute prin tortură, precum şi probele derivate din acestea nu pot fi folosite în cadrul procesului penal iar probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal.

Potrivit ultimelor noutăţi legislative acest articol de lege a atras mai multe critici printre care şi o excepţie de neconstituţionalitate.

Categories
Magistraţi Proiecte şi propuneri legislative Ştiri

Proiect privind hotărârile instanţelor care nu ţin cont de deciziile CCR

justitie1(1)Potrivit unei iniţiative legislative UDMR, se propune completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, prin introducerea unui nou articol care prevede că “deciziile instanţelor pronunţate prin nesocotirea deciziilor Curţii Constituţionale sunt nule de drept“.

Dezbaterea proiectului de lege, aflat pe ordinea de zi a Comisiei juridice din Senat a fost amânată marţi, 15 martie,  din lipsă de cvorum, discuţiile urmând să fie reprogramate.

Iniţiativa mai stabileşte că, în 10 zile de la primirea comunicării unei decizii a CCR, Ministerul Justiţiei elaborează proiectul de modificare a actului normativ constatat ca fiind neconstituţional şi îl înaintează Guvernului, iar proiectul poate fi trecut pe ordinea de zi a primei şedinţe de Guvern.

Scopul proiectului legislativ este de a urgenta punerea în acord a legislaţiei cu deciziile judecătorilor CCR, dar şi de a introduce o prevedere clară a nulităţii absolute a deciziilor luate prin desconsiderarea deciziei CCR, protejând astfel cetăţeanul de posibile neglijenţe sau abuzuri ale unor magistraţi, arată iniţiatorii în expunerea de motive.

Categories
Legislaţie utilă Ştiri

Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive cu privire la latura penală, neconstituţională

justititie3Plenul Curţii Constituţionale, în data de 3 martie 2016, a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut: «Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când: […] f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate», iar ulterior lit. f) din art. 453 alin. (1) a fost declarată neconstituţional.

Curtea a reţinut că în ceea ce priveşte cauzele soluţionate până la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea unei dispoziţii dintr-o lege sau o ordonanţă a Guvernului şi în care nu a fost dispusă sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate având acelaşi obiect, acestea reprezintă facta praeterita, de vreme ce cauzele au fost definitiv şi irevocabil soluţionate. Curtea a reţinut că din momentul introducerii cererii în instanţă şi până la soluţionarea definitivă a cauzei, norma incidentă a beneficiat de prezumţia de constituţionalitate, care nu a fost răsturnată decât ulterior pronunţării hotărârii prin care s-a tranşat în mod definitiv litigiul şi care a dobândit autoritate de lucru judecat. Prin urmare, Curtea a constatat că incidenţa deciziei de admitere pronunţată de instanţa de contencios constituţional într-o atare cauză ar echivala cu atribuirea unor efecte ex tunc actului jurisdicţional al Curţii, cu încălcarea dispoziţiilor art.147 alin.(4) din Legea fundamentală, şi ar nega, în mod nepermis, autoritatea de lucru judecat care este ataşată hotărârilor judecătoreşti definitive.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Curtea de Apel Suceava – Secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Categories
Articole Funcţionari publici

Cine are dreptul să reglementeze cercetarea disciplinară a funcționarilor cu statut special ?

justitie1(1)
Există anumite categorii de persoane cărora legiuitorul le-a conferit drepturi și obligații speciale. O asemenea categorie este cea a funcționarilor publici cu statut special din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Aceștia sunt angajați cu contract de muncă și au dreptul la salariul lunar care cuprinde salariul de bază plus indemnizații, sporuri, prime sau premii. În plus, beneficiază de uniformă și echipament specific, asistență medicală și psihologică, medicamente, proteze stomatologice, în mod gratuit. Știrile juridice precizează că acestora li se acordă locuință de serviciu și de intervenție, concedii de odihnă, de studii, învoiri plătite, precum și concedii medicale și de maternitate pentru creșterea copilului până la 2 ani. În plus, beneficiază de bilete de odihnă, tratament și recuperare și de indemnizații de instalare, de delegare sau detașare și de decontarea cheltuielilor de cazare.

Categories
Legislaţie utilă Ştiri

Controlul judiciar, neconstituţional pentru că restrânge libertatea individuală

lc-1-oleseaArticolele din noul Cod de procedură penală care reglementează modul de aplicare a controlului judiciar şi a controlului judiciar pe cauţiune sunt neconstituţionale, deoarece restrâng libertatea individuală, libera circulaţie şi viaţa intimă. Astfel au fost declarate  neconstituţionale dispoziţiile articolelor 211 – 217 din Codul de procedură penală, care reglementează măsurile preventive ale controlului judiciar şi ale controlului judiciar pe cauţiune.

Decizia Curții Constituţională (CC) include faptul că: “Caracterul excepţional al măsurilor preventive, care implică restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, impune caracterul temporar, limitat în timp, al acestora. Prin urmare, Curtea a reţinut că normele de procedură penală care dau posibilitatea organelor judiciare de a dispune măsurile preventive ale controlului judiciar şi ale controlului judiciar pe cauţiune pentru perioade nelimitate contravin exigenţelor articolului 53 din Constituţie”.

Categories
Proiecte şi propuneri legislative Ştiri

Sunt despăgubiţi românii care şi-au pierdut proprietăţile în alte state?

CCR2

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, cu majoritate de voturi, că sunt neconstituţionale prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 10/2013, în special a a dispoziţiilor art. I şi III, pentru plata eşalonată a despăgubirilor pentru cetăţenii români ale căror bunuri au fost trecute în proprietatea altor state.

O.U.G. nr. 10/2013 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 114 din 28 februarie 2013.

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.

Categories
Proiecte şi propuneri legislative Ştiri

Dezbateri privind modificarea Legii partidelor politice

100114201185377331
Preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, Marian Preda, şi preşedintele Partidului Mişcarea Populară, Eugen Tomac, au anunţat că vor sesiza Curtea Constituţională cu privire la propunerea legislativă a deputatului liberal Octavian Bot care modifică Legea nr. 14/2003 a partidelor politice, publicată în Monitorul Oficial nr. 550 din 6 august 2012, considerând că proiectul respectiv este nedemocratic şi neconstituţional.

Eugen Tomac a menţionat că a făcut deja un apel către partidele parlamentare din opoziţie pentru a sprijini Mişcarea Populară în demersul de sesizare a Curţii Constituţionale.

Plenul Senatului a adoptat propunerea legislativă a deputatului Octavian Bot prin care Legea nr. 14/2003 a partidelor politice este modificată, astfel încât “elimină confuzia din rândul electoratului, nepermiţând unui partid preluarea capitalului de imagine al unei asociaţii sau fundaţii, constituite cu scopuri şi obiective nepolitice”.

Propunerea de lege prevede că fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată şi semn permanent proprii, fiind interzisă utilizarea aceloraşi denumiri şi simboluri grafice anterior înregistrate.