Va creşte numărul maxim de posturi al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi unităţilor aflate în subordinea acestuia la 14.239, din care 699 – aparatul propriu al ministerului, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului.
Tag: Ministerul Agriculturii
Ministerul Agriculturii impune standarde în ceea ce priveşte conţinutul laptelui şi al produselor din lapte, printr-o lege ce are drept scop dispariţia de pe piaţă a produselor neconforme sau false. De asemenea, laptele va putea fi procesat doar de către operatorii economici înregistraţi în Registrul laptelui sau cei cu atestat de producător şi se aduc noi modificări în ceea ce priveşte etichetarea.
Doar în primele şapte luni ale acestui an, garanţiile acordate de stat sunt duble faţă de ultimii doi ani la un loc, însă tot este puţin.
În primăvara anului trecut, Guvernul a decis să crească de la 50% la 80% procentul de garantare a creditelor acordate fermierilor pentru achiziţia de terenuri agricole. Tot atunci s-a decis reducerea comisionului de garantare şi extinderea categoriilor de beneficiari atât în sectorul agricol, cât şi în acvacultură. Efectele modificării legislative au început să se vadă abia anul acesta.
Multă dreptate a avut înțeleptul anonim, când a spus că un nesăbuit aruncă o piatră în apă și, apoi, zece oameni iscusiți nu izbutesc s-o mai scoată la suprafață. Așa s-au petrecut lucrurile și după ce a avut loc abuzivul proces de trecere a terenurilor din proprietatea privată în cea de stat (din perioada comunistă).
Milioane de proprietari au fost lăsați fără pământurile dobândite cu mari sacrificii. Deși a trecut multă apă pe Dunăre de la schimbarea din decembrie 1989, efectele colectivizării și ale preluării de către stat a terenurilor aflate în proprietate privată mai sunt resimțite și astăzi. Consecința preluării abuzive a terenurilor de către stat? Un haos de nedescris. Chiar și după ce legea a îngăduit retrocedarea, nu s-a lucrat întotdeauna cu onestitate și competență. Mai e de muncit, pe palier legislativ!
Ministerul Agriculturii vrea să reorganizeze 13 institute şi staţiuni de cercetare-dezvoltare agricolă, instituţii aflate în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu – Şişeşti”, unele din acestea urmând a fi desfiinţate, arată un proiect de Hotărâre privind reorganizarea unor unităţi de cercetare-dezvoltare agricolă pus în dezbatere de minister.
Institutele şi staţiunile care se reorganizează sunt instituţii aflate în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Şişeşti” şi sunt finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul ASAS.
O vorbă de duh din Țările de Jos spune că „nu există arta de a deveni țăran, arta este de a rămâne țăran”. S-ar putea spune, rămânând pe linia acestui proverb, că este o artă să rămâi țăran inclusiv atunci când faci comerț, când vinzi, în piață, produse agricole.
Un gânditor român spunea că țăranul rămâne țăran chiar și atunci când a devenit academician. Și bine face! Un țăran autentic îți poate oferi surprinzătoare lecții de viață și minunate pilde de înțelepciune. Un țăran autentic nu va renunța la felul său firesc de a fi nici atunci când va juca, vremelnic, rolul unui mic negustor. Un producător agricol harnic, onest, are șanse maxime de a deveni un negustor cinstit, de bună-credință.
Ministrul Fondurilor Europene şi-a propus pentru 2018 atragerea unor fonduri europene de două miliarde de euro, bani care vor merge în principal către domeniile prioritare din programul de guvernare.
„(Targetul) este de două miliarde de euro. Nu intră aici zona administrată de Ministerul Agriculturii, respectiv Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi plăţile directe. (…) Alocarea de bani pe care noi o vom face anul acesta va merge cu prioritate către domeniile care reprezintă priorităţi prin măsurile propuse prin programul de guvernare. O să meargă spre educaţie, spre sănătate, spre piaţa muncii, spre mediul de afaceri, unde, pe lângă aceste fonduri europene structurale şi de investiţii, avem şi alte instrumente. Dar, referindu-mă la fondurile europene structurale şi de investiţii, mediul de afaceri, care este coloana vertebrală a economiei, va primi sprijin în continuare pe toate domeniile, plecând de la cercetare-inovare şi până la dezvoltarea capacităţilor de producţie.
Că nu se poate construi oricum și oriunde, este un lucru cunoscut de tot românul. Important de știut este că se poate construi, în anumite condiții, chiar și pe acele terenuri care par să fie destinate numai culturilor agricole.
Ca regulă generală, amplasarea noilor construcții de orice fel se face în intravilanul localităților iar amplasarea oricărui fel de construcții (dintre cele ce se pot realiza numai în baza autorizației de construire) pe terenuri agricole din extravilan sau pe cele plantate cu vii și livezi este interzisă.
Ministerul Agriculturii a comunicat parlamentarilor care doresc să inițieze noi legi privind amplasarea supermarketurilor, hipermarketurilor și centrelor comerciale că susține modificarea legislației astfel încât amplasarea acestora să fie în zone predilect comerciale, în afara centrului orașelor și în zone cu densitate redusă a populației.
Astfel, într-un document oficial, Ministerul Agriculturii a transmis parlamentarilor care lucrează la astfel de legi că este de acord cu modificarea cadrului legislativ de funcționare și amplasare ”după reguli stricte tehnico-economice” a centrelor comerciale, a supermarketurilor si hipermarketurilor.
Parlamentarii vor reîncepe discuţiile pe marginea legii care reglementează tranzacţiile cu terenuri agricole în România. Există patru proiecte care vor fi dezbatute împreună.
Ministerul Agriculturii lucrează la un proiect de modificare a Legii privind tranzacţiile cu terenuri de peste un an.
Principala modificare din Lege era cea a limitării achiziției de teren agricol de către persoanele fizice la cel mult 50 de hectare, la care se adaugă și anumite condiții referitoare la cunoștințe de bază în domeniul agricol, desfășurarea unor activității agricole pentru o perioadă de minimum de 5 ani, precum și obligația de a menține destinația agricolă pe o perioadă de 10 ani și abia pe urmă să poată fi făcută înstrăinarea terenului.