Tag-Archive for » magistrati «

Consiliul Superior al Magistraturii vrea modificarea statutului magistraților în sensul în care numirea procurorilor-șefi să fie făcută de președintele republicii, la propunerea Consiliului. Astfel, ministrul justiției ar da doar un aviz. Propunerea a fost înaintată ministrului justiţiei și președintelui comisiei pentru legile justiției.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, se arată în propunerea CSM. Mai mult …

Aspecte legate de propunerile de modificare a Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legea 304/2004 referitoare la organizarea judiciară au fost subiectele discutate de conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu delegaţia Comisiei de la Veneţia.

La sediul Înaltei Curţi, a avut loc marţi întâlnirea conducerii Instanţei supreme cu membrii delegaţiei Comisiei de la Veneţia.  Mai mult …

Statutul magistraților a fost adoptat a treia oară, înainte să ajungă în plenul Senatului, camera decizionala, proiectul a fost dezbătut și modificat în mai puțin de 10 minute.

Senatul a adoptat marţi, cu 79 de voturi pentru şi 26 împotrivă, în calitate de Cameră decizională, modificările la Statutul judecătorilor şi procurorilor, lege reexaminată ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale.

În definiția erorii judiciare, s-au înlocuit termenii „flagrant” și „în mod vădit” cu „evident” și a fost introdus temenul „grav”. Mai mult …

Câteva zeci de magistraţi au protestat pe treptele Palatului de Justiţie din Capitală.

Judecătorii şi procurorii sunt nemulţumiţi de modificările aduse legilor Justiţiei sau codurilor penale şi critică atacurile repetate ale politicienilor la adresa magistraților.

Ei au afişat mesaje prin care cereau şi ‘Avizul Comisiei de la Veneția’ sau ‘Conformarea obligatorie cu recomandările Greco’. Mai mult …

Statutul Magistraților, a trecut de votul final la Cameră, pentru a treia oară, după ce Comisia a pus în acord legea cu prevederile CCR, privind modul în care un magistrat comite eroare judiciară.

Statutul Magistraților, prima lege a Justiției, a ajuns pentru a treia oară la votul final al deputaților. Au fost 181 de voturi ”pentru”, 71 impotrivă și 5 împotrivă.

Statutul Magistraților, prima lege a justiției, a ajuns joi în Comisia juridică, și într-o ședință de o oră, a fost pusă în acord cu observațiile CCR, pentru a stabili cadrul în care există eraore judiciară comisă de magistrați. Legea a fost aprobată cu 11 voturi pentru, 4 împotrivă. Mai mult …

Judecătorul aflat într-o situaţie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre părţi înainte de începerea oricărei dezbateri. C. de procedură civilă prevede, în art. 53, că încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părţi, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri.

Dispoziţia de mai sus, conform ultimelor noutăţi legislative, a constituit motiv de sesizare CCR cu o excepţie de neconstituţionalitate. Mai mult …

Numirea magistraţilor în funcţii de demnitate publică nu poate fi acceptată prin prisma exigenţelor Constituţiei, se arată în motivarea deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) cu privire la modificările aduse Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

„Atât timp cât persoana deţine calitatea de judecător sau procuror nu poate exercita decât activităţile specifice acestor funcţii. Mai mult …

Judecătorii, procurorii şi personalul asimilat acestora care nu deţin în proprietate sau nu au primit de la autorităţile locale o locuinţă în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea au dreptul la atribuirea unei locuinţe de serviciu. Legea mai prevede că aceia care nu beneficiază de o locuinţă de serviciu în localitatea în care activează au dreptul la decontarea chiriei sau a navetei din localitatea de domiciliu la serviciu.

Pe lângă asta, personalul din Justiţie mai poate deconta patru călătorii dus-întos pe an, în orice destinaţie din ţară, dar şi medicamente sau tratamente medicale. Mai mult …

Magistraţii de la mai multe instanţe şi parchete din ţară urmează să îşi manifeste dezacordul faţă de proiectele de modificare a legilor Justiţiei şi iniţiativele legislative pentru modificarea Codurilor penale ieşind îmbrăcaţi în robe în faţa instituţiilor.

Surse judiciare au precizat că magistraţi de la mai multe instanţe din Capitală, dar şi judecători veniţi din ţară vor ieşi luni în faţa Curţii de Apel Bucureşti, începând cu ora 17.00, pentru a-şi manifesta nemulţumirile în legătură cu modificările ce ar putea fi aduse legilor justiţiei şi Codurilor penale.

Ministrul Justiției a declarat că în pachetul de modificare a legilor Justiției a propus o simplificare a răspunderii magistraților, pentru ca statul să-și poată recupera banii în cazul unei erori judiciare.

Acesta a declarat: “Eu am propus — nu este o lege a răspunderii magistraților, este un capitol din legile Justiției — o simplificare a răspunderii, pe de o parte, și în același timp o aducere a procurorilor și judecătorilor, respectându-le independența, autonomia pe care o au, dar în același timp aducându-i sub perspectiva răspunderii juridice. (…) Sunt două modalități de consacrare a garanțiilor pentru autoritatea — puterea judecătorească. În Constituție scrie: statul răspunde pentru erorile judiciare comise de către magistrați. (…) Dacă un cetățean este vătămat patrimonial printr-o eroare judiciară, cetățeanul, după ce epuizează toate căile de atac, se adresează cu acțiune în despăgubiri, cheamă în judecată statul. În numele statului răspunde Ministerul de Finanțe și, dacă judecătorul decide, cel vătămat primește o sumă de bani, o despăgubire. În acest moment, dacă statul plătește, și știm bine că plătește despăgubiri stabilite de instanțele naționale, dar și despăgubiri stabilite de CEDO, de la bugetul de stat se achită acele despăgubiri. Statul se poate îndrepta împotriva magistratului care a comis eroarea judiciară, în termen de un an. Noi am propus înlocuirea acestui ‘se poate’, care este facultativ, cu obligația statului de a se îndrepta cu acțiune în regres împotriva magistratului”.