Tag-Archive for » magistrat «

Judecătorii şi procurorii pot promova în limita locurilor disponibile dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor-

Art. 45 din Legea nr. 303/2004 prevede că judecătorii şi procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovării pe loc, în limita numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii.

Articol, care potrivit ştirilor juridice, a fost contestat pe motiv de neconstituţionalitate. Mai mult …

Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, potrivit unui comunicat:
– 0biecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 4 [cu referire la art. 3 alin. (1)], pct. 9 [cu referire la art. 7 alin. (7)], pct. 93 [cu referire la art. 56], pct. 97 [cu referire la art. 58 alin. (1)], pct. 134 [cu referire la art. 75 alin. (1) lit. c)] și pct. 151 [cu referire la art. 96 alin. (3)] din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, obiecție formulată de un număr de 97 de deputați.
– obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 151 [cu referire la art. 96 alin. (3) și  (4)] din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite. Mai mult …

Legea prevede faptul că soțul supraviețuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susținătorul, actualizată.

În plus, copiii minori ai judecătorului sau procurorului decedat, precum și copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la pensia de urmaș, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susținătorul decedat, actualizată, și în procentele prevăzute de lege, în funcție de numărul de urmași. Mai mult …

Legea privind Statutul judecătorilor şi procurorilor a fost adoptată de Senat, for decizional în acest caz. A fost scandal în Parlament, iar votul s-a dat în absența Opoziției. Plenul Senatului a adoptat o serie de amendamente, respinse de comisie, inclusiv cel care reglementează răspunderea materială a magistraţilor.

Opoziția și-a epuizat metodele parlamentare de a se face auzită la ultima dezbatere asupra legilor justiției și a venit astăzi pregătită cu recuzita folosită de protestatari. USR a adus în sală și un proiector pe care au pus mesaje ale magistraților și ale societății civile. Mai mult …

Mulți magistrați aleg după o carieră în care au împărțit dreptatea să treacă în avocatură. După ce ies din roba de magistrat și o îmbracă pe cea de avocat, o serie dintre privilegiile fostei funcții dispar ca prin farmec. O problemă care a generat controverse și a necesitat sesizarea ÎCCJ pentru clarificări a fost situația de a ști dacă se aplică majorarea pensiei de serviciu cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratură și pentru perioada cât titularul pensiei de serviciu a exercitat profesia de avocat după eliberarea din funcția de procuror și obținerea pensiei de serviciu. Mai mult …

O propunere din partea Consiliului Superior al Magistraturii face mare vâlvă în ultimele zile.

Astfel, potrivit ştirilor juridice, acesta a propus ca avocații care au cel puțin 18 ani de vechime în profesie ar putea ajunge judecători sau procurori fără să mai treacă printr-un examen de admitere în magistratură, potrivit unei propuneri recente a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Mai exact, aceștia ar putea fi numiți pe posturile vacante stabilite de CSM, în urma unui interviu susținut în fața Plenului Consiliului însă condiția esențială este ca avocații să aibă o reputație profesională intactă.

În concluzie această prevedere le-ar permite avocaților cu o reputație profesională neștirbită să intre mai ușor în magistratură, fără a susține un examen scris. Propunerea celor din Consiliu este ca acești avocați să susțină un interviu în fața Plenului CSM. Mai mult …


Atunci când legea fiscală oferă facilități fiecare își dorește să poată beneficia de acestea. Sigur că, de multe ori, modul în care este elaborat un text de lege lasă loc la interpretări, fapt ce determină o practică neunitară la nivelul instanțelor de judecată. Mai mult …

justitie3
După întrevederea cu miniștrii Justiției și Muncii, Mircea Aron, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a declarat că își dorește o salarizare separată și unitară.

“Am concluzionat, din discuții, că sistemul își dorește o salarizare separată și unitară. Din acest punct de vedere s-a concluzionat că Guvernul va trebui să își asume problema inechităților salariale și să vină cu o soluție”, a spus Mircea Aron.

De asemenea, a menţionat că este nevoie de legi bine formate şi durabile, închegate într-un sistem previzibil și unitar de salarizare.

images (32)Conform unui proiect de lege depus de deputatul Daniel Oajdea, magistraţii care îşi îndeplinesc atribuţiile cu rea-credinţă, gravă neglijenţă sau nu respectă decizile CCR vor fi excluşi din magistratură şi vor întoarce salariile primite ulterior săvârşirii uneia dintre abateri.

Astfel, actul normativ stabileşte ca după ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile ”statul este obligat să se îndrepte cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea—credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii” – 5 ani pentru cazurile în care persoana vătămată a suferit pierderi materiale şi de 8 ani pentru cazurile în care persoana vătămată a fost privată de libertate.

La moment, potrivit prevederilor în vigoare, pentru abateri deosebit de grave, magistratul poate fi sancţionat disciplinar într-un interval maxim de un an de la data săvârşirii faptei.

justitie1În data de 20 ianuarie, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că pensiile speciale acordate aleșilor locali sunt neconstituționale, decizia fiind luată în unanimitate de către judecători.

Astfel, membrii CCR au dat dreptate Guvernului, menţionând că această formă de venit special acordă privilegii doar pentru o anumită categorie de oameni și arătând, în acelaşi timp, că lipsește sursa de finanțare.

Argumentele magistraților au fost următoarele:
– art. 16 din legea fundamentală care precizează că toți cetățenii sunt egali în fața legii, fără discriminări și fără privilegii, ori această lege creează o categorie de venit suplimentar doar pentru o categorie de oameni, aleșii locali, și între aceștia s-ar crea discriminare;
– art. 38 din Constituție care precizează că nicio cheltuială bugetară nu poata fi aprobată fără sursă de finanțare, ori prevederile în actul normativ sunt vagi, nefiind indicată sursa de finanțare;
– natura juridică neclară a termenului utilizat, dacă această indemnizație presupune o pensie sau un alt tip de venit.