Persoanele care au împlinit vârsta de 65 de ani au două intervale orare pentru deplasarea în afara locuinţei conform Ordonanţei militare nr. 10/2020.
Tag: locuinţă
Doar aproximativ 20% dintre cetățenii români au încheiat o poliță de asigurare a locuinței, ceea ce înseamnă foarte puțin, pentru o țară expusă, prin așezarea ei geografică, la trei riscuri de bază: cutremure, inundații și alunecări de teren.
Mai mult, românii sunt din ce în ce mai puţin interesaţi de asigurările de locuinţe, pe an ce trece, deşi în România există o lege, în vigoare de mai mulţi ani, care îi obligă să achiziţioneze cel putin o poliţă PAD – Poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, a informat Administraţia Prezidenţială prin intermediul unui comunicat de presă.
Actul normativ are ca obiect de reglementare eficientizarea administrării locuinţelor, fie că sunt imobile colective tip bloc, locuinţe situate în curţi comune sau ansambluri rezidenţiale; o mai bună structurare a organelor de conducere ale asociaţiilor de proprietari; clarificarea responsabilităţilor şi incompatibilităţilor dintre membrii structurilor de conducere din cadrul asociaţiilor de proprietari; instituirea regulamentului condominiului în care să se înscrie regulile de comportament şi de folosire a proprietăţii; clarificarea şi eficientizarea relaţiei dintre autorităţile publice şi asociaţiile de proprietari.
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că prin noțiunea de ”domiciliu” în accepțiunea Codului civil (art. 91) la care face trimitere art. 179 lit. a) Cod civil (instanța de tutelă competentă să soluționeze cererea de instituire a curatelei – în cazul persoanei care, din cauza bătrâneţii, a bolii sau a unei infirmităţi fizice, deși capabilă, nu poate, personal, să îşi administreze bunurile sau să îşi apere interesele în condiţii corespunzătoare şi, din motive temeinice, nu îşi poate numi un reprezentant sau un administrator – este cea de la domiciliul persoanei reprezentate) trebuie să se înțeleagă locuința unde se găsește în fapt acea persoană, pentru a-i putea fi asigurat și respectat dreptul la apărare. Aceasta întrucât, mențiunile din cartea de identitate referitoare la domiciliul sau reședința unei persoane nu au caracter constitutiv în ce privește determinarea acestora, ci numai caracter de evidență a persoanei respective, potrivit art. 91 Cod civil.
Programul “Prima Casă” a fost şi este programul cel mai râvnit de către români. Potrivit noutăţilor legislative, recent au fost aduse unele modificări şi completări programului.
În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 816 din data de 16 octombrie 2017, a fost publicat Ordinul nr. 2644/2017 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului finanțelor publice și al ministrului întreprinderilor mici și mijlocii, comerțului și mediului de afaceri nr. 2.225/994/2009 pentru aprobarea Convenției privind implementarea programului „Prima casă” și a Convenției de garantare și pentru reglementarea unor măsuri necesare pentru aplicarea prevederilor art. 10 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Prima casă”.
O comisie în care, alături de Autoritatea de Supraveghere Financiară, vor fi principalii actori de pe piața asigurărilor va pregăti modificarea de substanță a Legii actuale pentru asigurarea obligatorie a locuinței.
Operațiunea urmărește creșterea numărului de locuințe asigurate obligatoriu împotriva “riscurilor catastrofice identificate la nivel național”.
Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, nr. 230/2007, prevede că asociaţia de proprietari are dreptul de a acţiona în justiţie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Acest drept al asociaţiei de proprietari este prevăzut în art. 50 alin. 1) din legea mai sus amintită şi a atras mai multe critici, printre care şi o excepţie de neconstituţionalitate, potrivit ştirilor juridice.
În 2009 se lansa programul “Prima casă”, program, care, încă de la început a avut un mare succes printre români, în prezent peste 182.000 de români apelând la acest tip de credit. Având în vedere condițiile de acordare și faptul că sunt garantate de stat, a făcut ca cererile pentru înscrierea în acest program să crească, astfel încât fondurile puse la dispoziție de stat s-au epuizat rapid.
Pentru a evita ca cei care au achitat deja avansurile să le piardă, s-a decis suplimentarea fondurilor prin Hotărârea nr. 703/2016 pentru modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului “Prima casă”. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial 764 din 30 septembrie 2016.
Începând cu data de 30 septembrie, contractele de credit pentru cumpărarea de locuințe sau terenuri și creditele ipotecare sunt reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum și pentru modificarea și completarea OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.
Astfel, regulile pe care băncile trebuie să le respecte în relația cu consumatorii sunt:
– Materialele publicitare și de promovare referitoare la credite trebuie să fie corecte și clare, astfel încât consumatorii să nu fie induși în eroare. Totodată, băncile n-au voie să creeze așteptări neîntemeiate cu privire la disponibilitatea sau costul unui credit.
– Atunci când este vorba de evaluarea unui teren sau a unei case, trebuie folosite standardele de evaluare obligatorii ale Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România. Evaluatorii trebuie să fie independenți de procesul de acordare a creditului, pentru a se asigura o evaluare imparțială și obiectivă.
– Comisioanele nu pot fi majorate în timpul derulării contractului.
– În cazul persoanelor care aleg valuta (adică o altă monedă decât moneda națională a țării noastre, leul), contractul încheiat cu banca trebuie să prevadă dreptul de a cere oricând convertirea creditului într-o monedă alternativă. Cursul de schimb folosit este cel comunicat de Banca Națională a României la data cererii de conversie.
– Cei care contractează un credit sunt îndreptățiți în orice moment să apeleze la varianta rambursării anticipate. Concret, dacă reușesc să returneze banii mai repede decât este stabilit în contract, cetățenii trebuie să se bucure de o reducere a costului total al creditului.
– Banca trebuie să ia măsuri ca să prevină declararea scadenței anticipate, inițiereaexecutării silite ori vânzarea datoriilor către recuperatorii de creanțe.
– Dacă se ajunge în situația în care urmează să se declare scadent creditul sau să se apeleze la executarea silită, consumatorul poate cere să-și vândă singur imobilul ipotecat. Dreptul trebuie să fie valabil pentru o perioadă minimă de șase luni, astfel că se poate apela la executarea silită abia după expirarea acesteia.
– Consumatorii trebuie să știe că un contract de credit sau creanțele rezultate din acesta pot fi cesionate către un alt creditor.
Vicepremierul Vasile Dîncu a declarat că Guvernul vrea să facă funcţională şi să transparentizeze piaţa închirierii locuinţelor. În acest sens, propune oferirea de subvenţii/vouchere pentru închirierea de locuinţe şi utilizarea parteneriatul public-privat pentru construcţia de locuinţe sociale.
În acelaşi timp, Dîncu a anunţat că Strategia Naţională a Locuirii – unul dintre proiectele majore lansate de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – va fi lăsată în dezbatere publică până la sfârşitul lunii august.
“Prin această strategie, Guvernul României îşi propune să creeze premisele în vederea asigurării unei pieţe funcţionale şi transparente a închirierii locuinţelor. Cum se poate face acest lucru: prin oferirea de subvenţii/vouchere pentru închirierea de locuinţe pe piaţă sau utilizarea instrumentelor precum parteneriatele public-private pentru construcţia de locuinţe sociale. Ne dorim să avem în România o piaţă funcţională de locuinţe care implică atât sectorul public, cât şi pe cel privat, în care sectorul public joacă un rol esenţial în furnizarea de sprijin direct în sectorul locuinţelor pentru grupurile cele mai sărace şi mai vulnerabile”, a scris vicepremierul pe o pagină de socializare.