Categories
Articole Autorităţi şi instituţii publice Drept penal

Punerea în libertate a inculpatului minor, aplicarea măsurilor educative și litera Constituției

jstPe măsură ce se îndepărtează de vârsta copilăriei, tânăra ființă umană devine tot mai capabilă să separe binele de rău… De obicei! Numai că, din diferite cauze (carențe educaționale, rele cârdășii), unele „tinere vlăstare” ajung să se îndrepte într-o direcție greșită… Pornesc pe cărările periculoase ale infracționalității iar faptele lor generează probleme serioase cu poliția și justiția.

Categories
Articole Autorităţi şi instituţii publice Drept penal

Știri juridice! Noul regulament de executare a pedepselor și a măsurilor privative de libertate

handcuffsDupă cum zicea și Abraham Lincoln, libertatea nu înseamnă că poți face tot ce-ți trece prin cap, ci doar lucrurile care se cuvin. Juridic, libertatea nu-ți e limitată atâta vreme cât faptele tale nu intră în contradicție cu legile locului. Din punct de vedere moral poți face cam orice cu condiția să nu faci rău absolut nimănui prin acțiunile tale. Aparent e simplu… Doar aparent!

Categories
Articole Autorităţi şi instituţii publice Drept penal Internaţional Legislaţie internaţională Organizare judiciară

Cauza Morar contra României și dreptul cetățenilor la libera exprimare. Ce s-a hotărât la CEDO?

CEDOLibertatea de exprimare este una dintre valorile definitorii ale civilizației europene. Chiar și într-o societate democratică, exercitarea libertății de exprimare poate fi supusă unor restrângeri, însă interdicțiile nu trebuie duse prea departe, ajungându-se la încălcarea drepturilor omului.

În „Monitorul Oficial” 141/2016 a văzut lumina tiparului Hotărârea CEDO din 7.07.2015 în cauza Morar contra României, importantă din perspectiva viziunii jurisprudențiale asupra libertății exprimării. La originea cauzei se află o cerere îndreptată împotriva României, prin care dl. Morar (pe care îl vom numi reclamant, în cele ce urmează) a sesizat Curtea la începutul verii anului 2006.

Categories
Proiecte şi propuneri legislative Ştiri

Acord privind intensificarea cooperării în prevenirea şi combaterea infracţiunilor grave

computerMinisterul Afacerilor Interne a lansat în dezbatere publică Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind intensificarea cooperării în prevenirea şi combaterea infracţiunilor grave, semnat la 5 octombrie 2015, la Washington.

Potrivit prevederilor Acordului, în vederea prevenirii, descoperirii şi investigării infracţiunilor grave, Părţile vor asigura disponibilitatea datelor de referinţă din dosarul de caz din sistemele naţionale automate de 2 identificare dactiloscopică și din bazele de analiză ADN, utilizate în prevenirea şi investigarea infracţiunilor. Domeniul de aplicabilitate al Acordului cuprinde fapte ce constituie o infracțiune pasibilă, potrivit legislației naționale a Părților, de o pedeapsă privativă de libertate al cărei maxim este mai mare de un an sau de o pedeapsă mai gravă, se arată în expunerea de motive care însoţeşte proiectul.

De asemenea, intrarea în vigoare şi punerea în aplicare a prevederilor Acordului bilateral vor avea un impact pozitiv în procesul îndeplinirii de către România a criteriilor impuse de exigenţele Programului Visa Waiver.

Categories
Administraţie publică centrală Ştiri

Dispoziţiile art. 222 alin. (10) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale

lcCurtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art.222 alin. (10) din Codul de procedură penală, care prevede că “durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale“.

Astfel, Curtea a arătat că măsura arestului la domiciliu este similară măsurii arestului preventiv, atât sub aspectul includerii sale de către legiuitor în categoria măsurilor preventive, cât şi sub aspectul naturii sale privative de libertate.

Astfel, întrucât prin dispoziţiile Legii nr. 135/2010 măsura arestului la domiciliu a fost reglementată la o dată ulterioară revizuirii Constituţiei, iar la data revizuirii Legii fundamentale singura măsură preventivă privativă de liberate, în afara reţinerii, era arestarea preventivă, Curtea a stabilit că dispoziţiile art. 23 alin. (5) din Legea fundamentală, care fac referire doar la arestarea preventivă, atunci când stabilesc o durată maximă a acestei privări de libertate (180 de zile), vizează toate măsurile preventive privative de libertate prevăzute de normele procesual penale în vigoare.

Prin urmare, Curtea Constituţională a decis că dispoziţia care prevede că durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive este neconstituţională.

Categories
Învăţământ şi educaţie Ştiri

Oferta educaţională pentru ora de religie este de natură să afecteze libertatea de conştiinţă

control judiciarOferta educaţională pentru disciplina relogie este de natură să afecteze libertatea de conştiinţă, aceasta este motivarea deciziei Curţii Consituţionale (CC), prin care a stabilit că obligaţia de a face cerere pentru a nu participa la ora de religie este neconsituţională.

Reamintim că judecătorii CC au stabilit că prevederile articolului 9 alineatul (2) din Legea învăţământului 84/1995 şi cele ale articolului 18 alineatul (2) teza întâi din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 sunt neconstituţionale.

“Curtea constată că modul în care legiuitorul a reglementat prin art. 9 alin. 2 din teza întâi din Legea 84/1995 şi art. 18 alin. 2 teza întâi din Legea 1/2011 oferta educaţională referitoare la disciplina Religie este de natură să afecteze libertatea de conştiinţă. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. 1 din Consituţie individul se bucură de libertatea neîngrădită a gândirii, a conştiinţei şi a credinţei religioase, situaţie ce conferă consistenţă liberei dezvoltări a personalităţuii umane ca valoare supremă garantată de Legea fundamentală”, motivează judecătorii CC.

Predarea religiei în şcoli a stârnit de mai multe ori controverse şi dispute în spaţiul public.