Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie i-a fost solicitat să pronunţe o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 105 alin. 1 din Codul penal, sintagma: «dacă pe parcursul termenului de supraveghere se descoperă că persoana condamnată mai săvârşise o infracţiune până la acordarea liberării» vizează strict situaţia faptelor săvârşite anterior liberării condiţionate şi descoperite după acordarea liberării condiţionate, respectiv pe parcursul termenului de supraveghere sau vizează şi situaţia faptelor săvârşite şi descoperite anterior liberării condiţionate”.
Tag: liberare conditionata
Administrația Națională a Penitenciarelor a publicat precizări cu referire la efectele determinate de punerea în aplicare a Legii 169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, potrivit unui comunicat.
Plenul Camerei Deputaților a adoptat modificările la Codul penal criticate de opoziție, reprezentanții magistraților și societatea civilă.
Potrivit noutăţilor legislative, printre cele mai importante modificări sunt cele prin care se dezincriminează total neglijența în serviciu și parțial abuzul în serviciu. Proiectul de modificare a Codului penal a primit în plenul Camerei Deputaților, la doar o zi după votul din Senat, 167 voturi „pentru”, 97 voturi „împotrivă” și 19 abțineri.
Modificările contestate:
Ministrul Justiției anunță că a solicitat, prin intermediul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), hotărârile de amânare referitoare la liberarea condiționată pentru toți deținuții aflați în penitenciare.
Această măsură vine în contextul în care majoritatea deținuților reclamă modul de aplicare a dispozițiilor legale referitoare la liberarea condiționată.
Ministrul a declarat: “Prin ANP (Administrația Națională a Penitenciarelor), am solicitat hotărârile de amânare pentru toți deținuții aflați în penitenciare! Vrem să vedem considerentele respectivelor hotărâri”.
Pentru condițiile improprii din penitenciare, statul român a fost obligat de CEDO să achite în perioada 2016-2017 peste 1.600.000 euro. În aprilie 2017 CEDO a pronunțat o decizie-pilot cu privire la condițiile din penitenciarele din România. Conform acesteia, statul român are la dispoziție 6 luni pentru a rezolva problema suprapopulării și a condițiilor din penitenciare. În prezent, în România există închisori cu un grad de ocupare de 170%.
Prin această decizie România a fost amendată cu 17.850 euro fără să i se impună vreo măsură anume. Practic, până când statul român nu remediază problema, toate cauzele similare privind condițiile de detenție nu se mai judecă la CEDO fiind suspendate.
Legiuitorul român a stabilit modul de executare al pedepselor prin legea 169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal care a fost publicată în Monitorul Oficial 571 din 18 iulie 2017. Prevederile sale se aplică de la 21 iulie 2017.
În ultimii ani au curs râuri de cerneală în penitenciare. Se pare că penitenciarul a fost un izvor al inspirației extrem de bogat pentru deținuți, aceștia reușind să scrie lucrare după lucrare, obținând astfel 30 de zile de reducere a pedepsei pentru fiecare lucrare științifică.
Statisticile au arătat că în ultimii 3 ani 188 de deținuți au scris 425 de cărți, iar unii dintre ei au reușit să scrie 10 cărți în mai puțin de un an și jumătate. Cei care au dorit reducerea pedepsei și au scris aceste cărți s-au folosit de vidul legislativ care nu prevedea ce înseamnă lucrare științifică, ce pași trebuie urmați pentru a fi evaluat caracterul științific și nu existau restricții cu privire la numărul de lucrări ce puteau fi elaborate în penitenciare. care le reduceau din pedeapsă câte o lună, legiuitorul a decis că este momentul să impună anumite bariere cu privire la aceste aspecte, sens în care a fost elaborată Hotărârea nr. 593/2016.
Cine are carte, are parte… de libertate! Se spune că știința, cunoașterea, cultura eliberează sufletul, îl înalță. Cu puterea lor, au deschis până și porțile temnițelor, în România contemporană. În perioada 2014-2015 sistemul penitenciar românesc a devenit un adevărat focar de cultură și știință. Închisoarea nu mai era loc de ispășire a osândei. Devenise cetate a cunoașterii. Deținuții cu veleități intelectuale se luaseră la întrecere, într-un concurs de creație literară și de popularizare a științei.
Aproape că apăruse necesitatea înființării unor edituri în penitenciare. Totuși, fenomenul nu ținea de apriga dorință a unor deținuți de a contribui la creșterea nivelului de cultură al neamului românesc, ci de dorința de a ieși mai iute de după gratii. Pentru că până mai deunăzi regula era următoarea: ”publici o carte, ai șanse mari să stai mai puțin în închisoare”.
În prezent există numeroase situații în care cetățenii români săvârșesc infracțiuni pe teritoriul unui stat din UE, sunt judecați și condamnați acolo, execută o parte din pedeapsă pe teritoriul acelui stat și, după ce sentința pronunțată acolo este recunoscută pe teritoriul României, aceștia sunt transferați pe meleagurile natale pentru a-și ispăși restul de pedeapsă.
O problemă care a necesitat controverse privind modul de interpretare în practica instanțelor a fost acela al persoanei condamnate în străinătate care, pe durata executării pedepsei în statul străin, a muncit și a avut o conduită bună. Apare întrebarea: dacă perioada considerată ca executată pe baza muncii prestate și a bunei conduite în statul de condamnare trebuie scăzută din pedeapsa ce urmează a se executa în România?