Proiectul de modificare a Legii 77/2016 a dării în plată a trecut de Comisia de Buget, Finanţe, Bănci din Senat cu majoritatea amendamentelor propuse. Toate cele trei amendamente privind considerearea impreviziunii – deprecierea cursului de schimb cu minimum 20%, a valorii imobilului cu 50% faţă de momentul cumpărării şi majorarea gradului de îndatorare din total venituri al clientului – au fost aprobate de Comisie.
Tag: Legea dării în plată
Dacă legea privind darea în plată va fi modificată pentru ca oamenii să poată returna mai uşor locuinţele puse garanţie la bancă, sistemul financiar românesc va avea mult de suferit. O spune chiar Banca Naţională a României, într-o poziţie oficială trimisă Parlamentului.
Potrivit unor amendamente depuse pe 7 noiembrie, legea dării în plată intrată în vigoare acum doi ani ar putea fi modificată din nou.
Principalele completări vizează instituirea unor condiţii mai exacte în care instanţele de judecată pot decide sau nu existenţa impreviziunii într-un dosar de judecată: dacă preţul de vânzare al imobilului s-a devalorizat cu 50% faţă de momentul achiziţionării sau dacă diferenţele de curs valutar sunt mai mari de 20% faţă de momentul contractării creditului. Includerea majorării gradului de indatorare în rândul condiţiilor de declarare a prezumţiei de impreviziune aduce sub incidenţa legii dării în plată şi pe cei care sunt afectaţi de creşterea Robor.
Legea dării în plată pare să fie o soluţie pentru unii dar alţii încă o contestă şi consideră că dispoziţiile sale nu sunt în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale.
Potrivit ultimelor noutăţi legislative, Legea 77/2016 a făcut din nou obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate.
S-a motivat că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, prin raportare la art. 1 alin. (4) coroborat cu art. 126 alin. (1) din Constituţie, deoarece legiuitorul nu poate interveni asupra raporturilor juridice consfinţite pe calea hotărârilor judecătoreşti, care se bucură de autoritate de lucru judecat.
Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite a făcut obiectul unor nenumărate excepţii de neconstituţionalitate.
Recent, o noutate legislativă o reprezintă Decizia nr. 35/2017 prin care s-a solţionat o excepţie de neconstituţionalitate publicată în Monitorul Oficial nr. 342/2017.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că art. 8 alin. 5) din lege care prevede că dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului este neconstituţional.
Legea dării în plată este pentru unii o degrevare de sarcina creditului însă alţii nu sunt de acord cu prevederile acestei legi şi rămâne încă o lege discutabilă. Mai multe excepţii de neconstituţionalitate s-au formulat împotriva acestei legi, multe dintre ele au fost respinse însă după cum ştim au fost şi excepţii care au fost admise.
O noutate legislativă în acest domeniu este o excepţie de neconstituţionalitate care a fost invocată recent şi care a fost soluţionată prin Decizia nr. 638/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 121/2017.
Ca o noutate legislativă, legea dării în plată a fost una dintre cele mai controversate legi. După intrarea ei în vigoare numeroşi clienţi ai instituţiilor financiare care aveau un credit au solicitat ca procedura acesteia să fie pusă în mişcare. Un efect negativ a fost blocarea proiectului Prima casă, proiect care a fost aşteptat de tinerii care îşi doreau o locuinţă. În practica judiciară au început să apară situaţii în care se solicită constatarea de către instanţă îndeplinirea condiţiilor pentru a putea beneficia de prevederile acestei legi.
Curtea Constituţională a fost sesizată în legătură cu Legea dării în plată, în urma unui proces deschis, de Unicredit la Judecătoria Sectorului 6 al Capitalei. Cauza din justiţie a fost suspendată până la decizia Curţii Constituţionale a României.
Potrivit comunicatului instanţei, decizia este următoarea: „În temeiul art. 29, alin. 4 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizează Curtea Constituţională cu privire la excepţiile de neconstituţionalitate ridicate de contestatoare. Suspendă judecata, în temeiul art. 413, alin. 1, pct. 1 din Codul de procedură civilă, deoarece dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa ori inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi, până la pronunţarea şi motivarea deciziei Curţii Constituţionale”.
În data de 28 aprilie, președintele Klaus Iohannis a anunțat că a promulgat legea dării în plată, precizând că va fi publicată în aceeaşi zi în Monitorul Oficial. Legea va intra în vigoare la 15 zile de la publicarea în Monitor.
Iniţial, preşedintele a cerut Parlamentului reexaminarea legii dării în plată, iar ulterior a constat că Legislativul a ţinut cont de observaţiile sale şi a decis să promulge actul normativ.
Legea dării în plată se va aplica şi debitorilor care sunt în proces de executare silită, Prima casă va fi eliminată de sub incidenţa actului normativ şi totodată plafonul la care se aplică legea va fi majorat la 250.000 de euro.
Şeful statului nu va mai avea dreptul să retrimită legea spre reexaminare, singura posibilitate de contestare fiind Curtea Constituțională.
Printr-un document transmis Camerei Deputaţilor, Executivul cere modificarea Legii dării în plată, menţionând că, în forma actuală, legea prezintă riscul unor vicii de neconstituţionalitate, poate afecta dreptul la proprietate şi prezintă riscuri de dezechilibre macroeconomice, putând induce chiar falimentul sau retragerea autorizaţiei de funcţionare a instituţiei de credit din partea BNR.
De asemenea, Guvernul solicită amendarea legii în sensul în care programul “Prima Casă” să fie exclus de la prevederile actului normativ, aplicarea legii să se facă numai în ceea ce priveşte bunurile imobile cu destinaţie de locuinţe, excluzând terenurile şi clădirile comerciale, coroborat cu instituirea unor condiţii care să fie îndeplinite cumulativ pentru stingerea creanţei şi accesoriilor acesteia prin procedura dării în plată (impunerea unui prag maximal pentru valoarea creditului), precum şi aplicarea legii doar persoanelor fizice care au calitatea de “consumator” aşa cum este definită de legislaţia în vigoare.
Reprezentanţii guvernului mai spun că legea poate afecta funcţionarea normală a instituţiilor de credit, inclusiv prin eventuala înăsprire a condiţiilor creditului ipotecar/imobiliar în general.
Totodată, oficialii guvernamentali mai susţin că aplicarea legii asupra contractelor de credit în derulare la data intrării în vigoare contravine principiului neretroactivităţii legii civile, consacrat în Constituţie.
În urma unor discuţii contradictorii, premierul Dacian Cioloş declară că Legea dării în plată trebuie să ţină cont de adevăratele cazuri sociale, de familiile care şi-au cumpărat pe credit o locuinţă, şi nu de speculatorii imobiliari.
Legea dării în plată ar urma să intre, cel mai probabil pe 23 martie 2016, în dezbaterea comisiilor de specialitate de la Camera Deputaţilor.