Ministrul Justiţiei a semnat Ordinul ministerial nr.1582/C/2020 prin care iniţiază procesul de digitalizare a activităţii Ministerului Justiţiei.
Acest proces va fi unul complex, de durată, care include ca primi trei paşi documentarea preliminară asupra soluţiilor tehnice de digitalizare, elaborarea unui concept şi elaborarea unui studiu de fezabilitate.
Au fost anulate dezbaterile privind proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei.
Secretarul de stat în Ministerul Justiţiei s-a întâlnit cu ministrul landului Renania de Nord-Westfalia pentru afaceri federale, europene şi internaţionale.
Discuţiile au vizat tema statului de drept şi a comunităţii europene de valori, ambele părţi exprimându-şi ataşamentul profund faţă de democraţie, independenţa justiţiei şi combaterea corupţiei.
Mai multe spaţii aflate în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Justiţiei vor fi închiriate conform proiectului de Hotărâre lansat în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei.
Guvernul şi-a angajat răspunderea şi pe legea plafoanelor bugetare, cea care stabileşte limitele cheltuielilor publice, cu un deficit de 3,6% din produsul intern brut. S-ar fi dorit să fie păstrat deficitul de 3%, conform angajamentelor europene.
Curtea Constituţională a României (CCR) a respins sesizarea asupra legii de modificare şi completare a art. 12 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru completarea art.12 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie”, informează, miercuri, Biroul de presă al CCR.
Referendumul reprezintă procesul de consultare directă a cetățenilor unei țări în legătură cu un text de lege de o importanță cu totul deosebită sau asupra unei situații de importanță națională. Referendumul este o formă de democrație directă, în contrast cu democrația reprezentativă.
Ca procedură legislativă general acceptată, în cazul referendumului consultarea cetățenilor se face prin chemare la vot direct, pe buletinele de vot existând doar două opțiuni, „da” sau „nu”. Rezultatul referendumului este exprimat prin numărarea tuturor voturilor valabil exprimate și publicarea rezultatului final, în forma votului direct exprimat individual, sub forma unui „da” sau „nu”. Pentru a determina rezultatul final, majoritatea referendumurilor, cu excepții notabile care au nevoie de o lege specială care să menționeze excepția, necesită doar o majoritate simplă (mai mult de jumătate din totalul voturilor valabil exprimate). Rezultatul este ori un „da” în favoarea situației, planului, proiectului sau legii ori un „nu”.
În ședința de Guvern a fost adoptată Ordonanța de Urgență privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit unui comunicat.
Ministrul Justiei a anunțat după ședința de Guvern, că executivul a adoptat două ordonanțe de urgență în domeniul justiției: una în ce privește înființarea Parchetului European și a doua care modifică legile justiției.
Ordonanţa (n.red. prima OUG) pe care Guvernul a adopat-o nu se referă la procurorul şef european. România trebuie să desemneze trei candidaţi pentru funcţia de procuror european, după o procedură de selecţie până pe data de 31 martie. Termenul scurt justifică urgenţa.
Ministerul Justiției a anunțat că în perioada 7-8 februarie 2019, sub Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, au avut loc la București, Palatul Parlamentului, lucrările reuniunii informale a miniștrilor de justiție și afaceri interne (JAI), potrivit unui comunicat.
În timpul primei sesiuni de lucru, au fost abordate aspecte referitoare la modalitățile de dezvoltare în continuare a cooperării judiciare în materie civilă și comercială.