Tag-Archive for » judecată «

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în baza art. 416 alin. 1 C. proc. civ., că perimarea reprezintă o sancţiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, cât şi o prezumţie de desistare, dedusă din faptul nestăruinţei vreme îndelungată în judecată. În speță, raportat la motivul de recurs invocat – că în mod greşit instanţa a constatat perimarea recursului, întrucât în partea finală a cererii de recurs a fost solicitată judecata în lipsă, potrivit dispoziţiilor art. 411 C. proc. civ., şi că instanţa nu a manifestat rol activ în aflarea adevărului – instanța supremă a apreciat că ”în cauză s-a făcut o corectă interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 416 C. proc. civ.”. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că invocarea excepției de necompetență teritorială de către instanță, din oficiu, la al treilea termen de judecată, este nelegală, întrucât prin acordarea a două termene de judecată la care părțile au fost legal citate (primul – pentru angajarea unui avocat, al doilea – pentru comunicarea întâmpinării) instanța a constatat, în baza art. 131 C. proc. civ., că este  competentă general, material și teritorial să judece cauza, astfel că aceasta trebuia să păstreze cauza spre soluționare. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că precizarea apelantei în cererea de apel a faptului că este posibil să nu se prezinte la termenul de judecată acordat, fără a solicita expres și judecarea cauzei în lipsă, îndreptățește soluția instanței de suspendare a judecății, conform art. 411 alin. 1 pct. 2 teza a II-a C. proc. civ.( judecătorul va suspenda judecata „când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul au cerut în scris judecarea în lipsă.„). Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că precizarea apelantei în cererea de apel a faptului că este posibil să nu se prezinte la termenul de judecată acordat, fără a solicita expres și judecarea cauzei în lipsă, îndreptățește soluția instanței de suspendare a judecății, conform art. 411 alin. 1 pct. 2 teza a II-a C. proc. civ.( judecătorul va suspenda judecata „când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul au cerut în scris judecarea în lipsă.„). Mai mult …

Reabilitarea face să înceteze decăderile şi interdicţiile, precum şi incapacităţile care rezultă din condamnare. Pe scurt, reabilitarea este modul prin care consecintele unei condamnari pot fi inlaturate, prin intermediul ei asigurandu-se integrarea fostului condamnat in societate. Cu toate acestea, prin reabilitare nu este asigurata si reintegrarea in functia din care condamnatul a fost scos in urma condamnarii si nici redarea gradului militar pierdut. Mai mult …

Curtea Constituţională a României (CCR) a constatat că legiuitorul nu şi-a îndeplinit obligaţia de a reglementa durata maximă a controlului judiciar pentru toate etapele procesuale în care acesta se poate dispune, stabilind că sintagma ‘în primă instanţă’ cuprinsă în Codul de procedură penală este neconstituţională.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis, plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 215 indice 1 alineatul (8) din Codul de procedură penală, prevederile criticate având următorul conţinut: ‘În cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a controlului judiciar nu poate depăşi un termen rezonabil şi, în toate cazurile, nu poate depăşi 5 ani de la momentul trimiterii în judecată”.

Curtea a reţinut că, prin Decizia numărul 712 din 4 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, numărul 33 din 15 ianuarie 2015, a analizat, din perspectivă constituţională, lipsa termenelor şi a duratei maxime pentru care măsura preventivă a controlului judiciar şi cea a controlului judiciar pe cauţiune pot fi dispuse, constatând că nereglementarea acestora determină încălcarea prevederilor Legii fundamentale.

Mai mult …

images-23Curtea Constituţională a României (CCR) a respins excepţiile de neconstituţionalitate la Legea Big Brother care stabileşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

Actul normativ prevede că datele de trafic cu privire la abonaţi şi utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului vor fi şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de 3 ani de la data efectuării comunicării.

Astfel, cea mai importantă şi contestată prevedere stabilieşte că, la cererea instanţelor de judecată sau la cererea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi al securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de reţele publice de comunicaţii de reţele electronice destinate publicului pun la dispoziţia acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile cu privire la protecţia informaţiilor cu caracter personal.

Din anul 2009 au fost promovate mai multe variante ale legii privind datele personale – aşa-numita Legea Big Brother – acestea fiind însă respinse de CCR pe motiv că încalcă drepturile şi libertăţile individului.

00137970-005, 09-10-09, children inpatient, portraits, inpatient room, infusion pump, bald, smiling, male, boy, Carson Ross,

O asociație care luptă pentru drepturile bolnavilor de cancer a dat în judecată Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) din cauza birocrației care îngreunează accesul bolnavilor la tratament.

O simplă programare la o tomografie pentru precizarea diagnosticului durează uneori chiar şi până la 2-3 luni, apoi urmând accesul la medicamente.

Până în prezent, 165 de pacienţi şi-au câştigat dreptul la tratament în instanţă, din păcate unii nu au mai reuşit.

Medicii din România spun că procedurile birocratice ar trebui simplificate pentru a putea fi salvate vieţi.

Directorul CNAS, Gheorghe Țibichi, a declarat că, în această toamnă, va veni cu un program-pilot care să mai scurteze timpul de aşteptare necesar aprobării unui tratament.

În România sunt 850.000 de bolnavi de cancer, dintre care 50.000 sunt copii.

dosar-documentUniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis să clarifice public în baza cărei legi SRI face verificări prealabile numirilor politice sau candidaţilor pentru funcţiile de conducere în sistemul judiciar, atât de la parchete, cât şi de la instanţe, inclusiv în cazul candidaţilor pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se arată într-un comunicat de presă.

Anterior, Klaus Iohannis a afirmat că statul de drept este funcţional în România iar declaraţiile celor care pun sub semnul întrebării acest lucru sunt lipsite de credibilitate, întrucât sunt făcute de persoane puse sub învinuire sau trimise în judecată.

În comunicat, UNJR precizează că într-un stat de drept nu doar cetăţenii, ci şi instituţiile statului se supun legii. “Mai mult, într-un stat de drept funcţional, cei care conduc instituţiile sunt obligaţi să dea socoteală în faţa oricărui cetăţean cu privire la activitatea lor, să răspundă oricăror critici formulate şi să verifice orice posibile abateri de la lege”.

De asemenea, judecătorii mai arată că un stat în care serviciile secrete sunt implicate în numirile în funcţii publice şi în justiţie nu poate fi considerat stat de drept funcţional.

images (5)Instanţa de judecată va putea amenda următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul:

1. cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei:

– introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice;
– formularea, cu rea-credinţă, a unei cereri de recuzare sau de strămutare;
– obţinerea, cu rea-credinţă, a citării prin publicitate a oricărei părţi;
– obţinerea, cu rea-credinţă, de către reclamantul căruia i s-a respins cererea a unor măsuri asigurătorii prin care pârâtul a fost păgubit;
– contestarea, cu rea-credinţă, de către autorul ei a scrierii sau semnăturii unui înscris ori a autenticităţii unei înregistrări audio sau video;
– refuzul părţii de a se prezenta la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii, în situaţiile în care a acceptat, conform legii; Mai mult …