Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că în cazul cererii de încuviinţare a executării ipotecii mobiliare prin vânzarea bunului ipotecat, bun mobil (autovehiculul), competența aparține judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau, după caz, sediul creditorul (potrivit art. 2445 C. civ., aşa cum a fost modificat de art. 181 indice 1 introdus prin OUG nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil). Se instituie astfel o derogare de la regula generală privind instanţa de judecată competentă să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite, prevăzută de art. 651 C. proc. civ., care se referă la instanţa de la domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.
Tag: ipoteca
În opinia transmisă de BNR camerelor de specialitate ale Parlamentului există şi un scenariu care arată cum ar fi afectată stabilitatea sistemului bancar, dacă amendamentele propuse pentru modificarea legii dării în plată ar fi încorporate în lege.
Astfel, BNR arată că nouă bănci (printre care şi una de stat) vor avea nevoie de infuzii serioase de capital. Cele nouă cumulează 40% din activele bancare totale. În cazul în care şi Prima Casă ar intra sub incidenţa acestei legi necesarul de capital suplimentar ar fi de 4-500 de milioane de euro.
Noua lege a asociațiilor de proprietari a intrat în vigoare la sfârșitul lunii septembrie, iar administratorii nu au stat prea mult pe gânduri și au început să aplice prevederile legii.
Noua lege a asociaţiilor de proprietari le dă posibilitatea administratorilor de bloc să înscrie la cartea funciară o ipotecă imobiliară contra proprietarului cu restanţe la cheltuielile blocului. Astfel cei care nu îşi achită timp de 3 luni întreţinerea se trezesc cu ipotecă. Administratorii au lipit deja afişe la avizierele blocurilor.
Programul Prima casă a fost implementat la nivelul anului 2009, într-un context în care fluxurile specifice tranzacţiilor pe piaţa imobiliară erau blocate deoarece persoanele fizice se confruntau cu dificultăţi în accesarea unui credit de investiţii imobiliare destinat achiziţionării unei locuinţe, dificultăţi care se datorau în principal lipsei garanţiilor solicitate de instituţiile de credit conform normelor de creditare proprii.
Potrivit ştirilor, de la lansarea Programului în anul 2009 până la finele lunii octombrie 2017, au fost acordate 236.138 garanţii și promisiuni de garantare, în valoare totală de 20,57 miliarde lei.
Programul “Prima Casă” a fost şi este programul cel mai râvnit de către români. Potrivit noutăţilor legislative, recent au fost aduse unele modificări şi completări programului.
În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 816 din data de 16 octombrie 2017, a fost publicat Ordinul nr. 2644/2017 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului finanțelor publice și al ministrului întreprinderilor mici și mijlocii, comerțului și mediului de afaceri nr. 2.225/994/2009 pentru aprobarea Convenției privind implementarea programului „Prima casă” și a Convenției de garantare și pentru reglementarea unor măsuri necesare pentru aplicarea prevederilor art. 10 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Prima casă”.
Mulți români au ales să achite creditul într-o monedă străină care le oferea la momentul încheierii contractului avantaje semnificative fără să ia în calcul un posibil risc al creșterii ratei ca urmare a fluctuației cursului valutar. Au simțit asta pe propriul buzunar cei care au luat credite în franci elvețieni al cărui curs a crescut exponențial.
În ultimii ani, neprotejați în fața băncilor care le-au impus o serie de clauze și costuri imposibil de achitat, românii au înțeles că „bancherul este un tip care îți împrumută umbrela pe timp cu soare, dar o vrea înapoi în minutul în care începe să plouă” (Mark Twain) și că “singurele datorii de la care nu dai faliment sunt cele de onoare. “ (Teodor Burnar)
Românii care au luat credite de la bănci în scopul de a-și achiziționa o locuință și nu au posibilitatea de a mai achita datoria riscă să piardă și casa, să rămână datori față de bancă, să fie înscriși și la biroul de credite și să nu mai poată accesa alt credit. Pentru a îndrepta aceste deficiențe, a luat naștere controversata lege a dării în plată.
Care este mecanismul prevăzut de legea dării în plată?
Legea se aplică în relațiile dintre persoanele fizice și bănci care au încheiat un contract de credit în vederea achiziționării, construirii, extinderii, modernizării, reabilitării unui imobil cu destinația de locuință sau indiferent de scopul pentru care a fost contractat este garantat cu cel puțin un imobil cu destinația de locuință. În plus, cuantumul sumei împrumutate, la data acordării, nu trebuia să depășească echivalentul în lei a 250.000 euro (sumă calculată la cursul BNR din ziua încheierii contractului de credit).
Camera Deputaților, a adoptat propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii locuinţei nr.114/1996, potrivit căreia cei care nu mai pot achita ratele creditului ipotecar vor putea scăpa de evacuarea din locuință.
Actul normativ introduce un nou capitol privind procedura conform căreia imobilele mai mici de 100 mp, scoase la licitație de către instituțiile creditoare ar putea fi cumpărate de către autoritățile administrației publice locale şi transformate în locuințe de sprijin, astfel foştii proprietari să le poată închiria în baza unui contract de închiriere, însă nivelul chiriei să nu depășească 10% din venitul net lunar pe familie.
Persoanele care deţin în proprietate sau în calitate de chiriaş o altă locuinţă nu vor putea beneficia de locuinţele de sprijin, de asemenea, nu vor avea dreptul să subînchirieze sau să schimbe destinația spațiului închiriat.
Cererea tot mai mare de locuințe către ANL, l-a determinat pe legiuitor să relaxeze și să diversifice condițiile în care poate fi închiriată o astfel de locuință socială, să ofere posibilitatea cumpărării ei în rate respectând anumite condiții și să acorde anumite drepturi, dar și obligații deținătorilor de locuințe ANL.
Dinamica socială l-a determinat pe legiuitor să adopte HG 251/2016 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor legii 152/1998 privind înființarea ANL aprobate prin HG 962/2001 care a fost publicată în Monitorul Oficial 284 din 14 aprilie 2016.
Cu 119 voturi “pentru” şi niciunul împotrivă, senatorii au adoptat proiectul legii dării în plată a unor imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite.
Astfel, a fost respins un amendament care prevedea excluderea din lege a programului ”Prima casă” și a fost introdus un altul care se referă la faptul că pentru stingerea creanței dintr-un contract de credit prin dare în plată, valoarea contractul de credit, la momentul acordării, nu trebuie să depășească 150.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb al BNR în ziua încheierii contractului, garantat prin ipotecă asupra unui bun imobil cu destinație de locuință.
Reprezentantul ministerului Finanțelor, secretarul de stat Enache Jiru, prezent la dezbaterile generale din Senat, a spus că MF susține punctul de vedere al BNR, adăugând că promovarea legii în forma propusă, fără a lua în considerare amendamentele BNR și MF ar genera consecințe negative asupra bugetului general consolidat de stat.
Totodată, Mariana Câmpeanu, senator PNL, a declarat că aprobarea amendamentului care prevede plafon de 150.000 de euro va genera întârzierea aplicării legii.
“Vă atrag atenţia că prin amendamentul pe care l-aţi votat cu 150.000 aţi dat posibilitatea ca legea să fie la CCR amendată ca discriminatorie şi de fapt să prelungiţi neaplicarea acestei legi. Poate veţi corecta la Cameră acest lucru“, a spus Mariana Câmpeanu.