Categories
Articole Drept penal

Cum mă pot apăra dacă sunt insultat sau calomniat?

Dispoziţiile Vechiului Cod penal care incriminau faptele de insultă şi calomnie, au fost abrogate prin art.I pct.56 din Legea nr.278/2006, ulterior însă fiind repuse în vigoare printr-o Decizie a Curţii Constituţionale.

Ce prevedeau aceste infracţiuni?

Conform art. 205 V. C. pen., insulta constituia ,,atingerea adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură”.

Conform art. 206 V.C. pen., calomnia constituia ,,afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public”.

Categories
Drept penal Legislaţie utilă Proiecte şi propuneri legislative Ştiri

Propunerea privind completarea Codului penal cu un articol dedicat insultei şi calomniei, respinsă de Senat

lc
În şedinţa din 14 martie 2016, Senatul României a respins propunerea legislativă a senatorului ALDE, Cristiana Anghel, care vizează modificarea Legii nr. 269/2009 privind Codul penal prin reglementarea ca infracţiuni a calomniei şi insultei şi stipularea probei verităţii. Pentru respingerea iniţiativei au votat 12 senatori.

Actul normativ prevede completarea Codului penal cu un articol dedicat insultei, unde se prevede că atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin alte mijloace, ori prin expunere la batjocură se pedepseşte de la o lună la 2 ani de închisoare sau cu amendă.

În cazul calomniei, senatorul ALDE propune completarea Codului penal printr-un articol care stipulează că “afirmarea ori imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinante privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevarată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară ori dispreţului public se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Propunerea legislativă urmează să fie dezbătută de plenul Camerei Deputaţilor, cu rol decizional în acest caz.

Categories
Proiecte şi propuneri legislative Ştiri

Reincriminarea insultei și calomniei

lcIncriminarea sau nu a insultei și calomniei ţine de politica penală a statului a declarat judecătorul Alexandru Șerban, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, Alexandru Șerban a mai precizat că trebuie de văzut “dacă după o perioadă destul de lungă de dezincriminare este societatea pregătită pentru reincriminarea faptelor respective”, după cum se dorește printr-un proiect depus la Senat.

“Asta ar duce cu certitudine la o încărcare și mai mare a instanțelor cu cauze penale. Deja ne așteptăm, în urma altei decizii a Curții Constituționale, cea privind textul de renunțare la urmărirea penală, ne așteptăm ca și mai multe dosare penale să vină în instanță. Sigur, și acolo o să vedem în ce măsură se va reglementa de către legiuitor problema după motivarea deciziei, dar mai mult ca sigur vor ajunge în instanțe, nu la procurori și atunci va crește volumul de activitate pe secțiile penale, cu același număr de judecători“, a mai spus membrul CSM.

Categories
Drept penal Sancţiuni Ştiri

Discuţii privind reintroducerea insultei și calomniei în Codul penal

lcPropunerea legislativă a senatorului ALDE Cristiana Anghel, care vizează modificarea Legii nr.269/2009 privind Codul penal prin reglementarea ca infracțiuni a calomniei și insultei și stipularea probei verității, a fost foarte mult discutată în plenul Senatului.

Astfel, Anghel propune completarea Codului penal printr-un articol care stipulează că “afirmarea ori imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinante privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancțiune penală, administrativă sau disciplinară ori disprețului public se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Totodată, iniţiatoarea propune introducerea unui articol dedicat insultei, unde se prevede că atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin alte mijloace, ori prin expunere la batjocură se pedepsește de la o lună la 2 ani închisoare sau cu amendă.

Liberalul Nicolae Vlad Popa a pledat pentru protejarea libertății de exprimare “greu dobândite”, iar social-democratul Șerban Nicolae a făcut trimitere la Constituție.

Senatorul PNL Dorin Dobra a precizat că nu vrea ca cei care au scris neadevăruri despre el să fie sancționați, ci doar le atrage atenția “că au făcut mult rău”.

 

Categories
Articole Autorităţi şi instituţii publice Drept penal Internaţional Legislaţie internaţională Organizare judiciară

Cauza Morar contra României și dreptul cetățenilor la libera exprimare. Ce s-a hotărât la CEDO?

CEDOLibertatea de exprimare este una dintre valorile definitorii ale civilizației europene. Chiar și într-o societate democratică, exercitarea libertății de exprimare poate fi supusă unor restrângeri, însă interdicțiile nu trebuie duse prea departe, ajungându-se la încălcarea drepturilor omului.

În „Monitorul Oficial” 141/2016 a văzut lumina tiparului Hotărârea CEDO din 7.07.2015 în cauza Morar contra României, importantă din perspectiva viziunii jurisprudențiale asupra libertății exprimării. La originea cauzei se află o cerere îndreptată împotriva României, prin care dl. Morar (pe care îl vom numi reclamant, în cele ce urmează) a sesizat Curtea la începutul verii anului 2006.

Categories
Articole Drept penal Organizare judiciară

Joaca de-a baba oarba cu insulta și calomnia

Dacă libertatea cuvântului chiar înseamnă ceva, ea este dreptul de a le spune oamenilor ceea ce nu vor să audă.” (George Orwell).

Studentă fiind am învățat la materia dreptului penal că insulta și calomnia sunt infracțiuni pe care legea română le pedepsește. Anii au trecut și în iulie 2006 cele două infracțiuni au fost abrogate, dând astfel o mult mai mare libertate de exprimare atât cetățenilor, cât mai ales jurnaliștilor care erau principalii vizați de aceste fapte. Sigur că libertatea de exprimare atât a cetățeanului, cât și a presei a fost și va fi percepută diferit, vorba lui Mark Twain: „dacă nu citești ziarele, ești neinformat, dacă le citești, ești dezinformat.”

În 18 ianuarie 2007 prin Decizia nr. 62 Curtea Constituțională este sesizată cu o excepție de neconstituționalitate care viza tocmai faptul că în mod nelegal insulta și calomnia au fost abrogate în iulie 2006.

Ce a dispus Curtea Constituțională prin Decizia nr. 62/2007?

Curtea Constituțională susține că prin abrogarea celor două infracțiuni s-ar fi îngrădit accesul liber la justiție al cetățeanului și la un proces echitabil. Afirmația se bazează pe faptul că oricine are acces liber la justiție înseamnă că poate să se adreseze instanțelor de judecată și să beneficieze de mijloace adecvate de a i se ocroti dreptul încălcat.

Or, prin abrogarea celor două fapte, victimele unor fapte de insultă și calomnie nu se pot adresa instanțelor de judecată pentru a obține o reparație adecvată pentru faptul că le-a fost lezată demnitatea, onoarea, dreptul la imagine, la viața privată. Prin abrogarea celor două fapte s-au înlăturat mijloacele penale pentru ocrotirea demnității persoanei victimele fiind în imposibilitatea de a se adresa instanței pentru apărarea ei.

În argumentația sa, Curtea a arătat că potrivit art. 30 alin. 1 din Constituţia României: “Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile”, iar alin. 6 al aceluiași art 30 prevede că: “Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.”

Analizând cele două aliniate, Curtea a ajuns la concluzia că nu se bate cap în cap principiul libertății de exprimare cu incriminarea insultei și calomniei, motiv pentru care a decis să admită excepția de neconstituționalitate și să declare că nu a fost constituțional ca în 2006 cele două fapte să fie abrogate.

Drept urmare din 18.01.2007 în viziunea Curții Constituționale, cele două fapte erau în vigoare și trebuiau pedepsite în continuare. Atât Parlamentul, cât și instanțele de judecată au ignorat decizia Curții Constituționale, iar consecința a fost practica neunitară la nivelul țării. Unele instanțe i-au condamnat pe cei care au săvârșit aceste fapte, alte instanțe i-au iertat.

Vreme de peste 3 ani nimeni nu a părut să fie deranjat de soluțiile diametral opuse pronunțate de instanțele din România. Până în faimoasa zi de 18.10.2012 când pe rolul ÎCCJ  se afla recursul în interesul legii referitor la Decizia  Curții Constituționale nr. 62/2007, decizie care a generat două opinii contradictorii ale instanțelor judecătorești.

Ce a dispus ÎCCJ prin Decizia nr. 8/2010?

Categories
Articole Drept penal

S-a purtat vreun funcționar abuziv cu tine? Știi ce ai de făcut?

purtare abuzivaDreptatea fără putere este neputincioasă, puterea fără dreptate este tiranică.(Blaise Pascal)

Nu știu dacă vi s-a întâmplat vreodată să fiți fără voia voastră victima purtării abuzive a unui funcționar public. E posibil să vă fi confruntat cu o asemenea situație atunci când erați la fisc să vă plătiți taxele și impozitele sau la un restaurant când ospătarul v-a agresat verbal sau fizic. Poate că nici nu ați realizat că o jignire care vi s-a aruncat de către un funcționar public și care pe moment va înfuriat, de fapt reprezintă infracțiunea de purtare abuzivă pe care legea română o sancționează.

De multe ori oamenii, fie nu cunosc exact conținutul acestei infracțiuni, fie o ignoră cu bună-știință de teama de a nu păți ceva.

Eroul nostru, domnul Toader, om de la țară, cu frica lui Dumnezeu, a pățit un mare necaz. Vecinul său de o viață cu care eroul nostru avea casa gard în gard i-a făcut plângere la poliție pentru tulburarea de posesie pe motiv că domnul Toader ar fi încălcat granița unui hotar al său. Era vorba de un teren aflat la marginea satului unde se susținea în plângere că domnul Toader ar avea amplasat un gard fără să respecte limitele proprietății sale. În acest fel ar fi intrat ilegal pe terenul vecinului.

Poliția cerceta acest aspect, sens în care l-a chemat pe eroul nostru la secția de poliție din sat pentru declarații. Fiind în vârstă și bolnav domnul Toader nu s-a putut duce când a fost chemat de către polițist și i-a explicat telefonic acestuia că va veni după ce se va mai înzdrăveni.

Într-o sâmbătă eroul nostru s-a trezit cu polițistul la poartă. Acesta i-a adus jigniri și l-a agresat fizic lovindu-l cu pumnul în față pe motiv că a refuzat să se prezinte la secția de poliție. Speriat de ceea ce i se întâmpla domnul Toader credea că are un coșmar, nu putea crede că tocmai polițistul din sat îl jignește și îl agresează fizic la el în curte, deși avea cunoștință de starea precară de sănătate a eroului nostru.

La fel a pățit și domnul Nae care fiind în vacanță luase masa într-un local și, fiindcă ospătarul i-a adus alt fel de mâncare decât cel comandat, eroul nostru i-a atras atenția că a greșit. Ospătarul s-a înfuriat și l-a jignit pe domnul Nae, i-a dat un pumn în față și l-a poftit afară din local, de parcă el era stăpânul restaurantului.

După astfel de întâmplări cu care ne putem confrunta fiecare fiecare dintre noi, este bine să știm ce avem de făcut ca să ne apărăm drepturile, pentru ca cei vinovați să suporte consecințele faptelor lor.

Ce este purtarea abuzivă?

Categories
Acţiunea civilă Articole Sancţiuni

Insulta, calomnia și … daunele morale!

calomnieÎnainte de a dezbate problema apărării drepturilor nepatrimoniale pe latură civilă, trebuie menționat faptul că dispoziţiile Codului penal actual care incriminau faptele de insultă şi calomnie, au fost abrogate prin art.I pct.56 din Legea nr.278/2006. Această informație trebuie reținută cu precădere, însă vă invit să observați conținutul acestor infracțiuni abrogate și care este paradoxul din justiție pe această temă ce a dăinuit vreme de aproximativ patru ani.