Tag-Archive for » institutii de credit «

Așa cum se știe, comisioanele aplicabile de către multe dintre instituțiile de credit, pentru operațiuni banale, efectuate la bancomate, au devenit, de la o vreme, cam… supraponderale. Sau din cale-afară de mari, comparativ, chiar, cu țările mai înstărite din UE! Nici măcar banala interogare a soldului n-a scăpat netaxată, ceea ce nu-i tocmai în regulă.

Legea 258/2017 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază a fost publicată în „Monitorul Oficial” 1032/2017. Vom examina, de îndată, câteva dintre prevederile sale! Mai mult …

plafon numerarProiectul de Regulament privind modificarea Regulamentului BNR nr. 25/2011 privind lichiditatea instituțiilor de credit a fost publicat spre dezbatere publică pe site-ul Băncii Naționale a României.

Astfel modificările se referă la Instrumentele de datorie cu scadență reziduală de până la un an inclusiv și la mai mare de un an.

Instrumentele de datorie cu scadență reziduală de până la un an inclusiv, emise sau garantate de organele administrației centrale din țări din categoria A, înscrise la cota unei burse de valori din țări din categoria A sau din România, instrumentele de datorie cu scadență reziduală de până 2 la un an inclusiv, negociabile, emise sau garantate de organele admnistrației centrale din România și instrumentele de datorie cu scadență reziduală de până la un an inclusiv emise sau garantate de băncile de dezvoltare multilaterală și de organizațiile internaționale menționate la articolul 117 alineatul (2) și, respectiv, la articolul 118 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, înregistrate ca active financiare deținute în vederea tranzacționării, active financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere sau active financiare disponibile în vederea vânzării, și, după caz, creanțele atașate aferente vor fi înscrise pe prima bandă de scadență la o valoare ajustată reprezentând 95% din valoarea contabilă.

Mai mult …

lc+olesea
La 5 martie Banca Națională a României a lansat în dezbatere publică proiectul de Ordin pentru modificarea Normelor metodologice privind întocmirea raportării contabile anuale pentru necesităţi de informaţii ale Ministerului Finanţelor Publice, aplicabile instituţiilor de credit, normele fiind aprobate prin Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 1, publicat în Monitorul Oficial nr. 93 din 14 februarie 2013.

Programul legislativ prevede mai multe modificări la capitolul I, printre care şi modificarea subpunctului 4.1 de la punctul 4, care va avea următorul cuprins:
4.1. Completarea raportării contabile anuale se efectuează folosind Planul de conturi aplicabil instituţiilor de credit, prevăzut la Capitolul VI din Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aplicabile instituţiilor de credit, aprobate prin Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 27/2010, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea prevederilor corespunzătoare din Normele metodologice privind întocmirea situaţiilor financiare FINREP la nivel individual, conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aplicabile instituţiilor de credit în scopuri de supraveghere prudenţială, aprobate prin Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 6/2014.”

Documentul mai prevede modificări şi mai multor formulare de la capitolul II, cum ar fi:
– formularul de raportare contabilă anuală cod 10 – “Situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii”
– formularul de raportare contabilă anuală cod 20 – “Contul de profit sau pierdere”
– formularul de raportare contabilă anuală cod 30 – “Date informative”
– formularul de raportare contabilă anuală cod 50 – “Defalcarea anumitor elemente din contul de profit sau pierdere” etc.

tribunalNoutăţi legislative: Ministerul Finanţelor publice a supus dezbarerii publice Proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea OUG nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, publicată în Monitorul Oficial nr. 1027 din 27 decembrie 2006.

Potrivit proiectului de act normativ, Banca Naţională a României monitorizează activităţile instituţiilor de credit, precum şi, în cazul în care este autoritate responsabilă cu supravegherea pe bază consolidată, activitățile societăţilor financiare holding şi ale societăţilor financiare holding mixte, pentru prevederile aplicabile acestora, în scopul evaluării conformării la cerinţele prudenţiale prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, de Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi de reglementările emise în aplicarea acestora.

De asemenea, proiectul normativ mai arată că Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritatea competentă cu privire la reglementarea şi supravegherea prudenţială a societăţilor de servicii de investiţii financiare.

cesiunea-creantelorDespre similarități între factoring, cesiunea de creanță și cesiunea de pachete de credite

În 2012, piața de factoring a înregistrat o creștere de 12.8% față de anul precedent. Să ne repetăm această frază vă rog, până când ajungem la semnificația reală.

Să privim o piață în România în creștere. Să ne îndreptăm privirea acum asupra decadenței din jur care permite pieții de factoring să înflorească. De ce decadență ziceți?

Nu încercăm să fim șocanți.

Factoringul, ca și cesiunea de creanță (sau varianta ei derivată: cesiunea de mai multe creanțe rezultate din contracte de credit) se aseamănă cu o “vânzare“.  Adevărul este că orice operație de tipul vânzării implică speculă și nu ar trebui să ne mire perpetua căutare a omului de profituri și beneficii, și atunci de ce să condamnăm factoringul?

Îl condamnăm pentru decadența de care dă dovadă.

În tipologia unei vânzări clasice, dumneavostră ne plătiți un bun, noi vă oferim bunul. Ce se întâmplă însă când plata este însoțită de un termen? Vă dăm bunul azi, ne puteți plăti mai încolo și ne asumăm un risc, căci e posibil să nu ne mai plătiți. Mai vine o criză, o furtună … cauzele sunt diverse.

Dar dacă vă vindem o creanță, practic vă vindem un drept asupra unei persoane, mai ieftin decât valoarea pe care o veți recupera, căci ceea ce ne interesează este să obținem lichidități. Dumneavostră profitați de câștigul reprezentat de diferența între prețuri, dar suportați și riscul unei eventuale neplăți. De aici încolo posibilitățile sunt nelimitate. Realitatea este că în cazul oricărei cesiuni pariem pe viața unei persoane. Este decadent, nu? Regăsim și mai multă decadență în cazul unei operațiuni de factoring sau cesiunea pachetelor de credit, nereglementate încă de lege.

Unde lege nu e, nimic nu e. Mai mult …