Tag-Archive for » instanţă «

Preşedintele a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale  se încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5), art. 121 alin. (1) şi (2) şi art. 122 alin. (2) din Constituţie. Mai mult …

Noua formă a legii achiziţiilor publice va transforma Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor într-un tribunal specializat pe acest domeniu, iar termenul pentru o decizie va fi de maximum 30 de zile.

După pronunţarea primei instanţe, contractul va fi semnat. În cazul în care contestatarii vor avea câştig de cauză în apel, statul îi va despăgubi. Mai mult …

Senatul a adoptat un proiect de lege al Guvernului potrivit căruia toate sediile instanţelor de judecată vor fi dotate cu săli de aşteptare separate pentru victimele infracţiunilor începând cu 1 ianuarie 2019.

Proiectul de lege are obiect de reglementare instituirea unor măsuri de protecţie a victimelor infracţiunilor prin transpunerea unor dispoziţii ale Directivei 2012/29/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea şi protecţia victimelor criminalităţii. Mai mult …

În situaţiile în care recurgerea la o procedură de conciliere este obligatorie, o autoritate de conciliere elveţiană competentă să soluţioneze cereri în materie civilă constituie o instanţă în sensul Convenţiei de la Lugano II, a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pe 20 decembrie.

Astfel, prin Hotărârea în cauza C-467/16 Brigitte Schlömp/Landratsamt Schwäbisch Hall, CJUE arată că, dacă această autoritate este prima sesizată cu o astfel de cerere, instanţele statelor (altele decât Elveţia) obligate prin această convenţie suspendă din oficiu pronunţarea cu privire la o cerere ulterioară având acelaşi obiect. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că acțiunile patrimoniale, având ca obiect obligarea unei instituții publice la plata unei sume de bani sunt de competența instanței de drept comun, atunci când nu se solicită și anularea unui act nelegal, nu se cere cenzurarea refuzului de a emite un act administrativ, ori nu au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea unui contract administrativ.

În speță, raportul juridic care a condus la sesizarea instanței nu este unul de drept public, ci unul de drept comun, acțiunea reclamantului având ca obiect plata unor sume, astfel încât soluționarea unei astfel de cereri intră în competența jurisdicției de drept comun și nu a celei de contencios administrativ. Mai mult …

În procedura camerei preliminare, judecătorul de cameră preliminară, soluţionează cererile şi excepţiile formulate ori excepţiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părţilor şi ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum şi ale procurorului.

Această procedură, fiind una relativ recentă a atras mai multe critici. Potrivit ştirilor juridice, s-a arătat că art. 346 alin. 1) C. procedură penală încalcă prevederile constituţionale, argumentându-se că judecătorul de drepturi şi libertăţi se substituie instanţei. Mai mult …

Statutul procurorilor și judecătorilor a stabilit care sunt condițiile cu privire la delegarea, detașarea și transferul acestora. Legea prevede că atunci când o judecătorie sau un tribunal nu poate funcționa normal din cauza absenței temporare a unor judecători, a existenței unor posturi vacante, președintele curții de apel, la propunerea președintelui instanței în cauză din circumscripția acelei curți de apel, poate delega judecători de la alte instanțe din acea circumscripție, cu acordul scris al acestora.

Delegarea la instanțe din circumscripția altei curți de apel are loc cu acordul scris al judecătorilor, de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la solicitarea președintelui curții de apel în circumscripția căreia se cere delegarea și cu avizul președintelui curții de apel unde aceștia funcționează. Regula este că delegarea judecătorilor are loc pentru cel mult 90 de zile într-un an și poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 90 de zile. Mai mult …

În prezent mijloacele moderne de comunicare fax-ul, dar în special e-mail-ul sunt folosite pentru a transmite informații la distanță salvând astfel timp prețios pe care l-ai petrece stând la coadă la oficiul poștal pentru a trimite o scrisoare.

Acest tip de comunicare este agreat și în relația cu instanțele de judecată, însă de multe ori se întâmplă să depui o acțiune, să formulezi o cale de atac în ultima zi a termenului prevăzut de lege, însă, din rațiuni de lipsă de timp să alegi transmiterea ei prin e-mail/fax după ora 16 când programul de lucru la instanță se încheie. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în materia competenței teritoriale, regula de drept comun este înscrisă în dispozițiile art. 107 alin. (1) Cod procedură civilă, potrivit cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu dispune astfel.

În speță, instanța supremă, având de soluționat un conflict negativ de competență teritorială între două judecătorii, față de obiectul cererii de chemare în judecată (recuperarea unor cheltuieli de judecată pe cale separată), respectiv acțiune în răspundere delictuală, a reținut că nu îi sunt incidente numai dispozițiile art. 107 Cod procedură civilă, care reglementează regula generală de competență teritorială, ci și prevederile art. 113 alin. (1) pct. 9 Cod procedură civilă. Mai mult …

Pe fondul crizei economice tot mai multe firme au ajuns în stare de insolvență sau au dorit să intre în procedura de lichidare. Persoana care a condus astfel de proceduri, precum și procedurile de prevenire a insolvenței sau a măsurilor de supraveghere financiară sau de administrare specială este practicianul în insolvență.

Ca orice profesie are reguli specifice cu privire la condițiile ce trebuiesc îndeplinite de cei care doresc să o practice și la regulile pe care trebuie să le urmeze în cadrul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență. Anumite reguli de organizare au fost modificate prin Hotărârea nr. 2/2017 pentru modificarea și completarea Hotărârii Congresului Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență și a Codului de etică profesională și disciplină ale Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR). Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial 792 din 6 octombrie 2017 și se aplică de la publicare. Mai mult …