Categories
Articole Drept civil

Instanța a respins cererea de acordare a penalităților. Se poate ataca hotărârea cu apel?

Codul de procedură civilă a stabilit reguli clare în materia executării silite, reguli ce trebuiesc urmate de cei interesați să pună în aplicare titlul executoriu pe care îl au și să își recupereze de la debitor datoria.

Codul de procedură civilă prevede la art 906 alin. 1 și 2  că, dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării debitorul nu execută obligația de a face sau de a nu face, obligație pe care nu o poate îndeplini altă persoană, atunci debitorului îi pot fi aplicate anumite penalități de către instanța de executare. Scopul acestor penalități este de a-l constrânge să își îndeplinească obligația.

Categories
Articole Autorităţi şi instituţii publice

Consilierii locali pot cumula indemnizația de șomaj cu indemnizația de ședință?

În fiecare an electoral sperăm că ne va fi mai bine și credem că promisiunile celor ce se vor aleși se vor materializa și o vom duce și  noi mai bine. Până la urmă speranța moare ultima și după o serie de experiențe eșuate de-a lungul anilor în materie de promisiuni electorale, se poate spune că românul poate fi definit ca în citatul lui Fracois Truffa „pesimistul este un optimist cu experiență.”

O problemă care a necesitat sesizarea ÎCCJ pentru a fi clarificată a fost aceea de a ști dacă indemnizația de șomaj poate fi cumulată cu indemnizația de ședință de către consilierii locali.

Categories
Articole Drept penal

Cum se calculează termenul în cazul propunerii de prelungire a arestului preventiv?

Este bine cunoscut faptul că multe texte din Codul de procedură penală au fost declarate neconstituționale, iar o parte au făcut obiectul unui recurs în intersul legii în scopul de a stabili modul în care trebuie interpretate și aplicate. Avalanșa de decizii de neconstituționalitate și de recursuri în intersul legii cu privire la acest cod te fac să te gândești că este mai bine să măsori de zece ori și să tai o dată.

De această dată s-a constatat că practica instanțelor este diferită cu privire la modul de interpretare și aplicare a modului de calcul a termenului de 5 zile în care propunerea de prelungire a arestării preventive se depune la judecătorul de drepturi și libertăți. Scopul promovării acestui recurs în interesul legii a fost determinat de faptul că legiuitorul nu a prevăzut în mod expres în Codul de procedură penală natura acestui termen, modalitatea de calcul și sancțiunea care se aplică în cazul nerespectării sale.

Categories
Articole Autorităţi şi instituţii publice

Care este instanța competentă să judece nulitatea absolută a unui contract de muncă în cazul unui conflict de interese?

V-ați întrebat vreodată cum a apărut conflictul de interese în societatea românească? Octavian Paler a găsit răspunsul: „Politica nu are principii. Are numai interese.”Așa se face că auzim tot mai des cum aleși locali sau persoane cu funcții înalte în stat ajung să dea explicații cu privire la anumite situații în care planează suspiciunea că s-ar afla într-un conflict de interese.

Legiuitorul român a stabilit că ne aflăm în fața unui conflict de interese atunci când o persoană care exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială care ar putea influența îndeplinirea în mod obiectiv a atribuțiilor ce îi revin conform Constituției și altor acte normative.

Categories
Articole Drept civil

Hotărâre care să țină loc de act de vânzare cumpărare. Este necesar ca proprietarii să aibă impozitul achitat?

O problemă care a generat sesizarea ÎCCJ pentru a fi clarificată a fost cea privind cazul unei acțiuni prin care se solicită constatarea valabilității unei hotărâri care să țină loc de act autentic, caz în care s-a pus problema dacă este obligatoriu ca proprietarii bunurilor imobile ce fac obiectul tranzacției să prezinte în instanță certificatul de atestare fiscală sau orice alt act care să probeze că proprietarul actual al bunului are achitate toate obligațiile către bugetul local din raza unde se află imobilul.

O altă problemă care a dus la sesizarea ÎCCJ a fost aceea de a ști dacă executarea unei promisiuni bilaterale de schimb, prin pronunțarea de către instanță a unei hotărâri care să țină loc de act autentic de înstrăinare apt pentru intabulare în cartea funciară, constituie o procedură de executare silită.

Categories
Articole Drept penal

Drepturile persoanei private de libertate în procesul penal și a celei arestate în baza unui mandat european de arestare

Pentru a ști să te aperi în fața unor situații delicate, este bine să îți cunoști drepturile, pentru că astfel eviți să fi supus unor abuzuri. Cunoașterea drepturilor pe care le ai este imperios necesară, altminteri riști să devii o simplă marionetă în mâna celor care încearcă să împartă dreptatea.

Împins de la spate și de această dată de Uniunea Europeană, legiuitorul român a elaborat Ordinul Ministerului Justiției nr. 1274/2037/111/1123/2017 privind modelul informării scrise înmânate suspecților sau inculpaților în cadrul procedurilor penale în care sunt privați de libertate sau persoanelor care sunt arestate în scopul executării unui mandat european de arestare. Acesta a fost publicat în Monitorul Oficial 786 din 4 octombrie 2017. Prevederile sale se aplică încă de la publicare.

Categories
Articole Drept penal

Contestația împotriva măsurilor preventive, motiv de sesizare al CCR

Codul de procedură penală  a suferit o serie de modificări și completări determinate fie de admiterea unor excepții de neconstituționalitate, fie de anumite intervenții ale legiuitorului. Unul dintre articolele care au trecut printr-un astfel de proces a fost și art. 348 alin. 2 C.p.p.

În forma inițială acesta prevedea că în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea și temeinicia măsurii preventive. În astfel de cazuri, judecătorul de cameră preliminară se pronunță, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, menținerea, înlocuirea, revocarea sau încetarea de drept a măsurilor preventive.

Categories
Articole Legislaţie rutieră

Are dreptul polițistul local să ceară proprietarului unei mașini să îi comunice cui i-a încredințat vehiculul?

De multe ori proprietarul unei mașini încredințează vehiculul unei alte persoane spre a-l conduce. Există situații în viața de zi cu zi când agenți ai poliției locale au solicitat proprietarului mașinii să le comunice cine este persoana care circulă cu vehiculul pe drumurile publice, iar acesta nu s-a conformat. Atunci polițistul local a aplicat o amendă proprietarului mașinii pentru necomunicarea informațiilor solicitate.

Nemulțumiți de amenda primită, aceștia au contestat în instanță procesul-verbal de contravenție, iar soluțiile pronunțate au fost diferite dovedind o practică neunitară în materie. Astfel, a fost sesizată ÎCCJ pentru a clarifica dacă polițistul local are competențe să solicite aceste relații și să aplice sancțiuni contravenționale sau această atribuție aparține exclusiv polițistului rutier.

Categories
Administraţie publică locală Articole Autorităţi şi instituţii publice

Primarul poate cere instanței nulitatea unui titlu de proprietate?

Legea prevede faptul că nulitatea absolută a unor titluri de proprietate emise în baza legii 18/1991 poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim. Soluționarea acestor cereri este de competența instanțelor de judecată.

Caz practic

Reclamantul primăriei M. în calitatea sa de președinte al Comisiei locale de fond funciar M. a solicitat în contradictoriu cu pârâții A și Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor constatarea nulității absolute a titlului de proprietate eliberat în favoarea pârâtului. Reclamantul a susținut că pârâtul A nu este persoana îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, deoarece nu a dovedit deținerea terenului anterior preluării sale de către statul român.

Categories
Articole Drept penal

Redeschiderea procesului penal pentru persoanele condamnate în lipsă

Sunt situații în care cei care sunt vinovați de săvârșirea unor infracțiuni să fie judecați în lipsă și condamnați. Problema care a apărut în practica instanțelor de judecată a fost momentul de la care se reia judecarea procesului penal, opiniile instanțelor fiind diferite. Acest fapt a generat sesizarea ÎCCJ pentru a lămuri problema și a împiedica existența unei practici neunitare.