Codul de procedură civilă a stabilit reguli clare în materia executării silite, reguli ce trebuiesc urmate de cei interesați să pună în aplicare titlul executoriu pe care îl au și să își recupereze de la debitor datoria.
Codul de procedură civilă prevede la art 906 alin. 1 și 2 că, dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării debitorul nu execută obligația de a face sau de a nu face, obligație pe care nu o poate îndeplini altă persoană, atunci debitorului îi pot fi aplicate anumite penalități de către instanța de executare. Scopul acestor penalități este de a-l constrânge să își îndeplinească obligația.
În fiecare an electoral sperăm că ne va fi mai bine și credem că promisiunile celor ce se vor aleși se vor materializa și o vom duce și noi mai bine. Până la urmă speranța moare ultima și după o serie de experiențe eșuate de-a lungul anilor în materie de promisiuni electorale, se poate spune că românul poate fi definit ca în citatul lui Fracois Truffa „pesimistul este un optimist cu experiență.”
Este bine cunoscut faptul că multe texte din Codul de procedură penală au fost declarate neconstituționale, iar o parte au făcut obiectul unui recurs în intersul legii în scopul de a stabili modul în care trebuie interpretate și aplicate. Avalanșa de decizii de neconstituționalitate și de recursuri în intersul legii cu privire la acest cod te fac să te gândești că este mai bine să măsori de zece ori și să tai o dată.
V-ați întrebat vreodată cum a apărut conflictul de interese în societatea românească? Octavian Paler a găsit răspunsul: „Politica nu are principii. Are numai interese.”Așa se face că auzim tot mai des cum aleși locali sau persoane cu funcții înalte în stat ajung să dea explicații cu privire la anumite situații în care planează suspiciunea că s-ar afla într-un conflict de interese.
O problemă care a generat sesizarea ÎCCJ pentru a fi clarificată a fost cea privind cazul unei acțiuni prin care se solicită constatarea valabilității unei hotărâri care să țină loc de act autentic, caz în care s-a pus problema dacă este obligatoriu ca proprietarii bunurilor imobile ce fac obiectul tranzacției să prezinte în instanță certificatul de atestare fiscală sau orice alt act care să probeze că proprietarul actual al bunului are achitate toate obligațiile către bugetul local din raza unde se află imobilul.
Pentru a ști să te aperi în fața unor situații delicate, este bine să îți cunoști drepturile, pentru că astfel eviți să fi supus unor abuzuri. Cunoașterea drepturilor pe care le ai este imperios necesară, altminteri riști să devii o simplă marionetă în mâna celor care încearcă să împartă dreptatea.
Codul de procedură penală a suferit o serie de modificări și completări determinate fie de admiterea unor excepții de neconstituționalitate, fie de anumite intervenții ale legiuitorului. Unul dintre articolele care au trecut printr-un astfel de proces a fost și art. 348 alin. 2 C.p.p.
De multe ori proprietarul unei mașini încredințează vehiculul unei alte persoane spre a-l conduce. Există situații în viața de zi cu zi când agenți ai poliției locale au solicitat proprietarului mașinii să le comunice cine este persoana care circulă cu vehiculul pe drumurile publice, iar acesta nu s-a conformat. Atunci polițistul local a aplicat o amendă proprietarului mașinii pentru necomunicarea informațiilor solicitate.
Legea prevede faptul că nulitatea absolută a unor titluri de proprietate emise în baza legii 18/1991 poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim. Soluționarea acestor cereri este de competența instanțelor de judecată.
Sunt situații în care cei care sunt vinovați de săvârșirea unor infracțiuni să fie judecați în lipsă și condamnați. Problema care a apărut în practica instanțelor de judecată a fost momentul de la care se reia judecarea procesului penal, opiniile instanțelor fiind diferite. Acest fapt a generat sesizarea ÎCCJ pentru a lămuri problema și a împiedica existența unei practici neunitare.