În ziua de 8 mai 2019, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituție și al art.11 alin.(1) lit.A.a) și art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, sesizarea de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, sesizare formulată de un număr de 104 deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal, Uniunii Salvați România, Partidului Mișcarea Populară, precum și deputați neafiliați.
Tag: iniţiativă legislativă
O propunere legislativă importantă, privind majorarea valorii nominale maxime a tichetului de masă de la 15 la 20 de lei, a fost depusă joi la Parlament de mai mulţi deputaţi. Potrivit expunerii de motive, proiectul modifică Legea nr.165/2018 şi actualizează valoarea nominală a tichetului de masă la 20 de lei.
„Valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 20 de lei la data aplicării prevederilor acestei legi. Prevederile legii intră în vigoare în data de 1 a lunii următoare celei în care legea se publică în Monitorul Oficial”, prevede textul iniţiativei legislative.
În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 174 din data de 5 martie 2019, au fost publicat Inițiativele legislative ale cetățenilor privind expunerea de motive potrivit Legii nr. 189/1999.
Inițiativa legislativă are ca punct de reper referendumul organizat în data de 22 noiembrie 2009, subiectul consultărilor fiind: trecerea la un Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane.
Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie a fost adoptată în plenul Senatului.
Iniţiativa cetăţenească, pentru care era necesară susţinerea a cel puţin două treimi din numărul senatorilor, a fost votată prin vot nominal, exprimându-se 107 senatori “pentru” şi 13 “contra”. Şapte senatori s-au abţinut.
Curtea Constituţională a României (CCR) a stabilit că o comisie parlamentară nu poate avea rol de iniţiator al propunerilor legislative, singurii titulari ai acestui drept fiind Guvernul, deputaţii, senatorii şi, cu îndeplinirea unor condiţii speciale, un număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.
Potrivit unui comunicat al CCR, Plenul Curţii Constituţionale s-a pronunţat asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului României numărul 19/2018 pentru constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind analizarea şi actualizarea cadrului normativ cu incidenţă în domeniul securităţii naţionale, sesizare formulată de un Grup parlamentar, şi a dispoziţiilor articolului 1 litera d) şi e), articolului 2 alineatului (4), articolului 4 alineatul (2) şi ale punctului 2 din Anexa la Hotărârea Parlamentului 20 /2018 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea Codului administrativ.
Fermierii români vor să iniţieze un referendum la nivel naţional pentru a nota în cadrul Constituţiei că pământul este patrimoniu naţional, o măsură care are ca scop limitarea achiziţiilor de terenuri agricole de către străini. Potrivit federaţiilor, străinii au ajuns să controleze în prezent peste 2 milioane de hectare agricole în România.
Orice instituție sau firmă deține un regulament de organizare și funcționare care este întocmit în acord cu prevederile legale. Regulamentul Senatului trebuie să respecte prevederile Constituției pentru a asigura funcționarea acestuia în condiții legale.
Un număr de 25 de senatori au sesizat CCR cu privire la o serie de articole din Regulamentul Senatului considerând că acestea sunt neconstituționale.
Deputatul ALDE, Alexandru Băişanu, propune ca viitorii primari, preşedinţi de Consiliu Judeţean, dar şi consilieri locali şi judeţeni să-şi poată exercita funcţiile obţinute cel mult 8 ani. În urmă cu doi ani, propunerea aceasta a venit din partea liberalilor, însă a fost respinsă în Senat.
“Prezenta propunere vine în întâmpinarea nevoii de a asigura un cadru propice evoluţiei fireşti a statului de drept, a administraţiei publice locale şi a democraţiei româneşti.
În mod firesc apare nevoia de a crea un cadru legislativ care să limiteze numărul de mandate ale aleşilor locali, cu scopul de primenire permanentă a celor care trebuie să-şi asume conducerea unităţilor administrativ-teritoriale. Realitatea ne arată că nivelul performant de competenţă poate fi atins în două mandate consecutive.
Consider că principiile care stau la baza numărului de mandate consecutive pentru cea mai înaltă funcţie în stat (preşedintele României) pot fi referinţa fundamentală şi în cazul aleşilor locali”, se arată în expunerea de motive a acestui proiect.
Iniţiativa legislativă a fost depusă la Camera Deputaţilor la trei zile după alegerile locale.
Potrivit unei iniţiative legislative propuse de 37 de senatori de la PSD, UNPR, PNL, ALDE și independenți, Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici ar putea fi modificată, astfel că deputații și senatorii care au exercitat un mandat complet de parlamentari și au studii superioare și diplomă de licență vor putea deveni funcționari publici fără a da concurs.
Actul normativ prevede că funcționarii publici sunt “persoanele numite în condițiile legii într-o funcție publică precum și senatorii și deputații care au exercitat un mandat complet de parlamentar”, iar “persoana care a fost eliberată din funcția publică și se află în corpul de rezervă al funcționarilor publici își păstrează calitatea de funcționar public”.
Pe 20 ianuarie, senatorul ALDE Cristiana Anghel a depus o inițiativă legislativă de modificare a Codului fiscal astfel încât să fie abrogate articole referitoare la impozitarea pensiilor. Este vorba despre abrogarea art. 61 litera (e), art. 64 litera (e), art. 100 și art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015.
Propunerea de lege prevede și modificarea articolelor din Codul fiscal care obligă pensionarii la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, “aceasta urmând să fie suportată de la bugetul de stat”.
De asemena, inițiativa legislativă vizează modificarea art. 4 alin. 1 – 4 în sensul că modificarea și completarea codului este posibilă numai prin lege, fiind interzisă modificarea prin ordonanțe.
Senatorul ALDE propune și modificarea art. 77 alin. 2, în sensul că deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit brut de până la 1.500 lei inclusiv astfel: “pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere — 400 lei; pentru persoanele care au o persoană în întreținere — 600 lei; pentru persoanele care au două persoane în întreținere — 700 lei; pentru persoanele care au trei persoane în întreținere — 800 lei; pentru persoanele care au patru sau mai multe persoane în întreținere — 1.000 lei”.
Se propune şi modificarea articolului 160 alin. 1 și 2 din Codul fiscal, astfel că pentru persoanele fizice cu venituri din pensii baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă “numai partea de venit care depășește valoarea, întregită prin rotunjire în plus la un leu, a unui punct de pensie stabilit pentru anul fiscal respectiv; contribuția se suportă de la bugetul de stat”.