Categories
Articole Autorităţi şi instituţii publice Drept penal Internaţional Legislaţie internaţională Organizare judiciară

Dreptul cetățeanului la un proces echitabil. Cauza Moinescu împotriva României

JusticeÎn urmă cu patru ani, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost sesizată de către domnul D. Moinescu, care a susținut că, printr-un proces neechitabil, a fost condamnat penal fără o administrare nemijlocită a probelor, deși anterior fusese achitat de către instanțele de rang inferior pe baza acelorași probe. Să examinăm, pe scurt, modul în care-au debutat problemele reclamantului (reclamant la CEDO) și felul în care s-au desfășurat lucrurile, în justiție.

Categories
Administraţie publică centrală Articole Autorităţi şi instituţii publice Drept penal Organizare judiciară

”Deținuții scriitori” nu mai beneficiază de diminuarea pedepsei. Cel puțin deocamdată!

scrCine are carte, are parte… de libertate! Se spune că știința, cunoașterea, cultura eliberează sufletul, îl înalță. Cu puterea lor, au deschis până și porțile temnițelor, în România contemporană. În perioada 2014-2015 sistemul penitenciar românesc a devenit un adevărat focar de cultură și știință. Închisoarea nu mai era loc de ispășire a osândei. Devenise cetate a cunoașterii. Deținuții cu veleități intelectuale se luaseră la întrecere, într-un concurs de creație literară și de popularizare a științei.

Aproape că apăruse necesitatea înființării unor edituri în penitenciare. Totuși, fenomenul nu ținea de apriga dorință a unor deținuți de a contribui la creșterea nivelului de cultură al neamului românesc, ci de dorința de a ieși mai iute de după gratii. Pentru că până mai deunăzi regula era următoarea: ”publici o carte, ai șanse mari să stai mai puțin în închisoare”.

Categories
Drept penal Ştiri

Tot mai mulţi infractori îşi recunosc faptele

infractor
În nouă luni de la aplicarea noului Cod de procedură penală, circa 1.000 de infractori au semnat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au mărturisit că au comis faptele, sperând într-o pedeapsă mai blândă, în procese în care ar putea primi amendă sau cel mult şapte ani de închisoare.

Acordul de recunoaştere a vinovăţiei este o posibilitate introdusă prin noul Cod de procedură penală.

Procurorul poate încheia cu inculpatul un acord de recunoaştere a vinovăţiei, dacă infracţiunile pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală sunt pedepsite cu amendă sau cu cel mult şapte ani de închisoare.

Dosarul este trimis de procuror spre judecată, cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi cu propunerea pentru cuantumul pedepsei şi forma de executare, instanţa fiind cea care decide dacă admite sau nu acest acord.

Categories
Articole Drept penal Organizare judiciară Sancţiuni Social

Instituţia probaţiunii şi infractorul. Care-i ţelul pedepsei?

detentieÎn comuna primitivă şi-n Antichitate, problema ispăşirii pedepselor penale se punea în termeni tranşanţi- „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”. Abia apoi, după multă vreme, câţiva aveau să îşi dea seama, concomitent cu apariţia creştinismului, că „Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului, ci îndreptarea sa!”

Până să ia act de acest lucru şi regii, tribunalele, structurile poliţieneşti şi armatele, au trecut secole şi au fost secerate milioane de vieţi, pentru greşeli minore. Multă vreme nu s-a ţinut seama, în aplicarea pedepsei, de persoana vinovatului, de forma de vinovăţie (culpă, intenţie directă) şi nici de posibilităţile de recuperare a acestuia pentru societate.

În Apus a funcţionat Inchiziţia dar, mai apoi, demolatorii Bastiliei, revoluţionarii de la 1789, au întrecut-o prin numărul uriaş de victime făcute în doar câţiva ani. Lupta pentru dreptate şi o lege mai bună continuă şi azi! Secole la rând s-a mers pe principiul „Lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba!”

Pedepsele erau disproporţionate, judecata sumară (aşa cum se întâmplă şi azi la răsturnările de regim politic). Nimeni nu discuta despre circumstanţe atenuante. Flinta era tot timpul încărcată iar gloanţe… berechet. Paloşul călăului ori ghilotina erau bine ascuţite. E drept că şi răufăcătorii pândeau peste tot.

Şanse de reabilitare

Pe lângă faptul că sistemul de recompensare „ochi pentru ochi” are şi azi un procent îngrijorător de adepţi (şi asta ar dovedi-o din plin un sondaj pe tema introducerii pedepsei capitale, chiar la un popor blajin, ca românii!), există sisteme juridice care nu-i lasă vinovatului şansa de a se reabilita, de a arăta că regretă fapta şi că n-ar mai reedita, în ruptul capului, răul comis.