Un nou proiect propus recent în Parlament promite creşterea indemnizaţiilor pentru mai multe categorii de români.
Senatorii urmează să dezbată şi să voteze o propunere legislativă de modificare a Legii nr. 49/1991 privind acordarea unor indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, fiind propusă o majorare a acestor sume cu 100% din rata medie anuală a inflației pe anul precedent.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată următoarea soluţie:
Prin Decizia nr. 7/2019, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Oradea şi, în consecinţă, stabileşte că:
Datorită Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, prin care au fost adoptate măsuri ce privesc drepturile băneşti ale personalului din instituţiile publice din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pentru anul 2019, militarii şi poliţiştii vor avea un salariu mult mai mare.
Astfel, de la 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie s-au majorat cu 25% din diferenţa dintre nivelul actual şi cel prevăzut de lege pentru anul 2022.
Rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost, în luna august, de 3,46%, în scădere cu 0,04 puncte procentuale (pp) faţă de luna anterioară şi cu 0,72 pp sub valoarea din perioada similară a anului trecut, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă printr-un comunicat.
Numărul total de şomeri la finele lunii august 2018, de 302.589, a scăzut cu 2.780 persoane faţă de cel înregistrat la sfârşitul lunii anterioare.
Un proiect de OUG al Ministerului Muncii prevede că agenţiile de plăţi şi indemnizaţii din toată ţara vor fi obligate să introducă în calculul indemnizaţiei pentru creşterea copilului drepturile de autor. Şi să plătească sumele cuvenite până la sfârşitul anului.
Proiectul de lege care modifică funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză, dublându-i funcţiile şi atribuţiile astfel încât să urmărească respectarea „la virgulă” a programului de guvernare prin Consiliul de Programare Economică, a fost adoptat de Senat, cu indemnizaţii mărite substanţial, dar şi cu riscul să fie neconstituţional.
Conform programului de guvernare, investiţiile vor fi prioritare în perioada 2018-2020, iar Guvernul vrea să le realizeze prin două modalităţi: fie parteneriat public privat, fie ajutoare de stat acordate de Guvern, în domenii precum turismul, cinematografia, construcţiile, industria agroalimentară, agricultura.
Camera Deputaţilor a publicat salariile de bază în cuantum brut lunar – aferente funcţiilor din Serviciile Camerei, din cadrul birourilor parlamentare, precum şi lista indemnizaţiilor aferente funcţiilor de demnitate publică alese, la data de 31 martie 2018.
Conform Legii 153/2017 cu modificările şi completările ulterioare şi HG nr. 846/2017, preşedintele Camerei Deputaţilor are o indemnizaţie brută lunară de 21.850 lei; vicepreşedinţii Camerei – 20.330 lei; secretarii şi chestorii – 19.950 lei, iar liderii grupurilor parlamentare – 19.000 lei. Preşedinţii comisiilor permanente au o indemnizaţie brută lunară de 18.430 lei, iar deputaţii – 17.100 lei.
A fost depus un proiect de Lege pentru modificarea art. 42, alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor prevede, în esenţă, că modificările făcute coeficienţilor de stabilire a indemnizaţiilor lunare se vor aplica doar odată cu începutul unui nou mandat al celor două Camere ale Parlamentului.
‘Dreptul parlamentarilor de a-şi vota propriile salarii este un privilegiu în raport cu celelalte categorii de salariaţi care nu pot decide asupra propriilor venituri. Faptul că aceştia votează majorările de salarii de care vor beneficia ei înşişi este privit drept un conflict de interes. Această percepţie reprezintă şi una dintre cauzele pentru care Parlamentul României este o instituţie în care cetăţenii au foarte puţină încredere. Un vot pentru acest proiect ar fi o dovadă că parlamentarii au înţeles mesajul societăţii: nu vă mai votaţi privilegii’, a declarat iniţiatorul.
Ori de câte ori apare o pagubă, urmare a încălcării unei legi, imediat răsare și o întrebare: „cine plătește?” Răspunsul invariabil pare să fie: „plătește vinovatul!”. În practică, sunt situații în care prețul „oalelor sparte” este achitat de către alte persoane sau entități, nu de către făptaș. Alteori, se știe clar cine și cât trebuie să plătească, însă despăgubirile ajung anevoie la păgubit, din pricina unor prevederi legale susceptibile de interpretări diferite.
Potrivit Codului de procedură penală (art. 86), orice persoană care, după legea civilă, are îndatorirea legală sau convențională de-a repara, total sau parțial, singură ori în solidar, prejudiciul pricinuit printr-o infracțiune, fiind chemată să răspundă în proces, va fi parte în procesul penal, numindu-se parte responsabilă civilmente.
Salarizarea personalului plătit din fonduri publice a constituit şi constituie un subiect sensibil. În acest context nu de puţine ori s-au adus critici de neconstituţionale iar potrivit portalelor juridice o nouă Decizie CCR a fost publicată în Monitorul Oficial.
Art. 11 din O.U.G. nr. 57/2015 a făcut subiectul excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta prevede că în anul 2016, dispoziţiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică. Exceptând situaţia încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului.