Tag-Archive for » indemnizaţii «

Rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost, în luna august, de 3,46%, în scădere cu 0,04 puncte procentuale (pp) faţă de luna anterioară şi cu 0,72 pp sub valoarea din perioada similară a anului trecut, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă printr-un comunicat.

Numărul total de şomeri la finele lunii august 2018, de 302.589, a scăzut cu 2.780 persoane faţă de cel înregistrat la sfârşitul lunii anterioare.

Mai mult …

Un proiect de OUG al Ministerului Muncii prevede că agenţiile de plăţi şi indemnizaţii din toată ţara vor fi obligate să introducă în calculul indemnizaţiei pentru creşterea copilului drepturile de autor. Şi să plătească sumele cuvenite până la sfârşitul anului.

Pentru persoanele ale căror drepturi de indemnizație lunară prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, cu modificările și completările ulterioare, au fost stabilite fără a fi luate în calcul veniturile din drepturi de proprietate intelectuală obținute începând cu 23 martie 2018, agențiile pentru plăți și inspecție socială, au obligația de a stabili noul cuantum în termen de 60 zile de la depunerea documentelor sau, după caz, în termen de 60 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, în cazul în care aceste documente sunt deja depuse, arată proiectul de OUG.

Mai mult …

Proiectul de lege care modifică funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză, dublându-i funcţiile şi atribuţiile astfel încât să urmărească respectarea „la virgulă” a programului de guvernare prin Consiliul de Programare Economică, a fost adoptat de Senat, cu indemnizaţii mărite substanţial, dar şi cu riscul să fie neconstituţional.

Conform programului de guvernare, investiţiile vor fi prioritare în perioada 2018-2020, iar Guvernul vrea să le realizeze prin două modalităţi: fie parteneriat public privat, fie ajutoare de stat acordate de Guvern, în domenii precum turismul, cinematografia, construcţiile, industria agroalimentară, agricultura.

Camera Deputaţilor a publicat salariile de bază în cuantum brut lunar – aferente funcţiilor din Serviciile Camerei, din cadrul birourilor parlamentare, precum şi lista indemnizaţiilor aferente funcţiilor de demnitate publică alese, la data de 31 martie 2018.

Conform Legii 153/2017 cu modificările şi completările ulterioare şi HG nr. 846/2017, preşedintele Camerei Deputaţilor are o indemnizaţie brută lunară de 21.850 lei; vicepreşedinţii Camerei – 20.330 lei; secretarii şi chestorii – 19.950 lei, iar liderii grupurilor parlamentare – 19.000 lei. Preşedinţii comisiilor permanente au o indemnizaţie brută lunară de 18.430 lei, iar deputaţii – 17.100 lei.

Mai mult …

A fost depus un proiect de Lege pentru modificarea art. 42, alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor prevede, în esenţă, că modificările făcute coeficienţilor de stabilire a indemnizaţiilor lunare se vor aplica doar odată cu începutul unui nou mandat al celor două Camere ale Parlamentului.

‘Dreptul parlamentarilor de a-şi vota propriile salarii este un privilegiu în raport cu celelalte categorii de salariaţi care nu pot decide asupra propriilor venituri. Faptul că aceştia votează majorările de salarii de care vor beneficia ei înşişi este privit drept un conflict de interes. Această percepţie reprezintă şi una dintre cauzele pentru care Parlamentul României este o instituţie în care cetăţenii au foarte puţină încredere. Un vot pentru acest proiect ar fi o dovadă că parlamentarii au înţeles mesajul societăţii: nu vă mai votaţi privilegii’, a declarat iniţiatorul.

 

Ori de câte ori apare o pagubă, urmare a încălcării unei legi, imediat răsare și o întrebare: „cine plătește?” Răspunsul invariabil pare să fie: „plătește vinovatul!”. În practică, sunt situații în care prețul „oalelor sparte” este achitat de către alte persoane sau entități, nu de către făptaș. Alteori, se știe clar cine și cât trebuie să plătească, însă despăgubirile ajung anevoie la păgubit, din pricina unor prevederi legale susceptibile de interpretări diferite.

Potrivit Codului de procedură penală (art. 86), orice persoană care, după legea civilă, are îndatorirea legală sau convențională de-a repara, total sau parțial, singură ori în solidar, prejudiciul pricinuit printr-o infracțiune, fiind chemată să răspundă în proces, va fi parte în procesul penal, numindu-se parte responsabilă civilmente. Mai mult …

Salarizarea personalului plătit din fonduri publice a constituit şi constituie un subiect sensibil. În acest context nu de puţine ori s-au adus critici de neconstituţionale iar potrivit portalelor juridice o nouă Decizie CCR a fost publicată în Monitorul Oficial.

Art. 11 din O.U.G. nr. 57/2015 a făcut subiectul excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta prevede că în anul 2016, dispoziţiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică. Exceptând situaţia încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului. Mai mult …

justitie1Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților publicat în Monitorul Oficial nr. 342/2016, prevede unificarea reglementărilor privind drepturile la pensie ale avocaţilor. Astfel că, femeile, cât şi bărbaţii, se vor pensiona la vârsta de 65 de ani.

În ceea ce priveşte stagiul minim de cotizare pentru femei şi bărbaţi, acesta a rămas la nivelul de 15 ani, iar stagiul complet de cotizare va ajunge la 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

Actul normativ se referă şi la extinderea categoriei femeilor care pot beneficia de reducerea vârstei de pensionare, astfel că, femeile care au realizat stagiul complet de cotizare şi care au născut cel puţin un copil şi l-au crescut până la vârsta de zece ani pot să beneficieze de reducerea vârstei standard de pensionare.

Avocaţii asiguraţi au dreptul, în afară de pensie, la următoarele prestaţii de asigurări sociale:
– indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite, accidente de muncă sau accidente în afara muncii;
– indemnizaţie de maternitate;
– ajutor pentru creşterea copilului;
– ajutor de deces.

invsttConform proiectului de lege privind salarizarea, statul român plătește șefilor cultelor, preoților, preoților din sistemul de învățământ sume sub formă de indemnizații sau salarii, stabilite pe criterii de funcție, gradație, studii, experiență.

Astfel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române are cel mai mare venit – 13.706 lei pe lună, fiind urmat de Mitropoliții BOR și cei ai Bisericii Romano-Catolice cu 12.124 lei pe lună. 1.893 de lei este cel mai mare salariu pe care îl poate primi un preot.

De asemenea, un sprijin sub formă de contribuţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale vor primi  unităţile aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, precum şi unităţile şi instituţiile de învăţământ teologic autorizate şi acreditate potrivit legii, aflate în subordinea acestora şi neintegrate în învăţământul de stat.

copiiiPotrivit declaraţiilor copreşedintelui PNL Alina Gorghiu, Guvernul nu susţine majorarea indemnizaţiilor pentru mame “din motive pragramatice”, iar cei patru milione de români plecaţi din ţară se vor întoarce acasă doar dacă vor avea condiţii să îşi crească copiii.

Uitaţi-vă la statele din UE care şi-au adus oamenii înapoi prin nişte politici.(…) În România nu sunt încurajate familiile active. (…) Politicile demografice în Franţa au fost generate de factorul politic, la nvelul anilor 1930 (…) Franţa a investit în infrastructura de creşe, grădiniţe, la companiile care îşi lasă angajatul cu copilul la locul de muncă şi acolo i se oferă toate condiţiile. Să ne uită mai aproape, la unguri. Statul ungar are un minister pro-familie şi pro-tineri care se ocupă fix cu asigurarea facilităţilor fiscare pentru familile care au mai mult de doi copii“, a mai spus copreşedintele PNL.