Tag-Archive for » inculpat «

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că înlăturarea recidivei postexecutorii, greșit reținute, nu poate fi cenzurată prin prisma vreunuia dintre cazurile de casare prev. de art. 438 alin. (1) C. proc. pen. Ca atare, deși critica privind aplicarea unei pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, ar putea fi cenzurată prin prisma cazului de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., nelegalitatea cuantumului pedepsei aplicate este generată tocmai de reținerea greșită a stării de recidivă postexecutorie, pe care instanța de casație nu o poate înlătura prin prisma niciunuia dintre cazurile de casare. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că declararea necorespunzătoare a adevărului, în vederea producerii consecinţei juridice prevăzute de art. 49 alin. (11) rap. la art. 48 alin. (10)-(11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, că nu a colaborat cu serviciile de informaţii înainte de 1990, constituie infracţiunea de fals în declaraţii. Mai mult …

Efectuarea unei expertize se dispune când pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanţă pentru aflarea adevărului în cauză este necesară şi opinia unui expert.

Dispunerea efectuării expertizei este prevăzută în art. 172 C. procedură penală. În alin. 12) al aceluiaşi articol se prevede că după finalizarea raportului de constatare, când organul judiciar apreciază că este necesară opinia unui expert sau când concluziile raportului de constatare sunt contestate, se poate dispune efectuarea unei expertize. Mai mult …

Comisia “Legislaţie şi cooperare interinstituţională” din Consiliul Superior al Magistraturii a recomandat, după consultarea cu instanţele şi parchetele din ţară, mai multe propuneri la proiectul de lege privind modificarea şi completarea Codurilor penale, printre care s-au numărat şi eliminarea camerei preliminare, dreptul la informare a opiniei publice în timpul urmăririi penale, dar şi ca partea civilă să fie introdusă în procesul penal până la întocmirea rechizitoriului. Mai mult …

Proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală – depus la Parlament şi care va fi discutat începând de joi de comisia specială – prevede că în cursul urmăririi penale sau al judecăţii pot fi comunicate public informaţii doar dacă acestea justifică un interes public, iar suspecţii nu pot fi prezentaţi cu cătuşe sau alte mijloace de imobilizare de natură a induce în percepţia publică faptul că ar fi vinovaţi de săvârşirea unor infracţiuni. Mai mult …

Codul care a generat cele mai multe excepții de neconstituționalitate admise este Codul de procedură penală. Inadvertențele existente între textele de lege arată faptul că la elaborarea unor astfel de legi trebuie să cumpănești bine înainte de a crea un astfel de instrument juridic. Scăpările legislative nu fac decât să îngreuneze activitatea instanțelor și să ducă la soluții contradictorii care pot face obiectul unor acțiuni la CEDO. Și uite așa iar ajungem să fim buni de plată, pentru că CEDO nu trece cu vederea astfel de nereguli. Mai mult …

Cel puțin la nivel teoretic este recunoscut faptul că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate de erorile judiciare. Tot prin Constituție s-a prevăzut faptul că răspunderea statului nu înlătură răspunderea magistraților care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență.

Sunt cazuri în care o persoană este arestată preventiv în mod abuziv sau este achitată în cursul unui proces penal. Problema care a generat practică neunitară a fost aceea de a ști dacă caracterul nelegal al privării de libertate în cursul procesului penal dă dreptul la despăgubiri și trebuie să fie sau nu constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia și dacă hotărârea judecătorească de achitare poate sau nu să constituie temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate. Mai mult …

Sunt situații în care în cadrul unui proces penal este obligatorie instituirea sechestrului asupra bunurilor inculpatului. De exemplu, dacă persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, în situația infracțiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, corupție. Problema care a generat controverse a fost aceea de a ști dacă instanța are obligația în astfel de cazuri să instituie sechestru atunci când din verificările efectuate rezultă că nu există niciun bun în patrimoniul inculpatului sau părții responsabile civilmente. Mai mult …

Este bine cunoscut faptul că multe texte din Codul de procedură penală au fost declarate neconstituționale, iar o parte au făcut obiectul unui recurs în intersul legii în scopul de a stabili modul în care trebuie interpretate și aplicate. Avalanșa de decizii de neconstituționalitate și de recursuri în intersul legii cu privire la acest cod te fac să te gândești că este mai bine să măsori de zece ori și să tai o dată.

De această dată s-a constatat că practica instanțelor este diferită cu privire la modul de interpretare și aplicare a modului de calcul a termenului de 5 zile în care propunerea de prelungire a arestării preventive se depune la judecătorul de drepturi și libertăți. Scopul promovării acestui recurs în interesul legii a fost determinat de faptul că legiuitorul nu a prevăzut în mod expres în Codul de procedură penală natura acestui termen, modalitatea de calcul și sancțiunea care se aplică în cazul nerespectării sale. Mai mult …

Pe măsură ce unii dintre români au dat de gustul antreprenoriatului și-au constituit o serie de societăți comerciale și au început să se gândească cum ar putea să se îmbogățească ușor și repede. Prin diverse inginerii financiare unii au reușit, dar au plătit cu libertatea dorința de înavuțire, pentru că procurorii au încadrat faptele lor în categoria infracțiunilor de spălare de bani și de evaziune fiscală. În final, și-au pierdut și libertatea și li s-au confiscat și sumele de bani obținute în mod ilicit.

În practică au apărut opinii diferite ale instanțelor de judecată cu privire la modul de operare al confiscării speciale în cazul concursului de infracțiuni dintre evaziunea fiscală și spălarea de bani. Astfel, a fost necesară sesizarea ÎCCJ pentru a stabili dacă în cazul concursului de infracțiuni dintre evaziunea fiscală și spălarea de bani se impune sau nu confiscarea specială a sumelor de bani ce au făcut obiectul spălării de bani și care provin din evaziunea fiscală concomitent cu obligarea  inculpaților la plata sumelor reprezentând obligații fiscale datorate statului ca urmare a săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală. Mai mult …