Au fost aprobate Normele privind regimul incompatibilităţilor şi conflictului de interese aplicabile membrilor forurilor de conducere ale Colegiului Psihologilor din România.
Integritatea membrilor forurilor de conducere şi a membrilor organelor de control ale Colegiului Psihologilor din România este esenţială pentru desfăşurarea activităţii Colegiului Psihologilor din România.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată cu soluţionarea recursului în interesul legii privind interpretarea unei dispoziţii din Codul de procedură civilă.
În Monitorul Oficial nr. 697/2020 a fost pubicată Hotărârea nr. 155/2020 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.073/2018.
Se prevede că judecătorul care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii.
Preşedintele Consiliului dispune înaintarea cererii astfel formulate Inspecţiei Judiciare, în vederea efectuării de verificări sau, dacă acest lucru nu este necesar, Secţiei pentru judecători, în vederea soluţionării sale.
În cazul în care este evident că aspectele invocate în cuprinsul cererii nu vizează activitatea profesională a judecătorului, lucrarea este analizată mai întâi în comisia de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii, care o înaintează preşedintelui Consiliului, pentru a aprecia asupra clasării.
În practica judiciară s-a susţinut că nu există un punct de vedere unitar privind participarea judecătorului care a soluţionat o cauză la judecarea aceleiaşi cauze într-o cale extraordinară de atac iar în acest sens a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Prin recursul în interesul legii promovat s-a susţinut că nu există un punct de vedere unitar în legătură cu interpretarea dispoziţiilor art. 64 alin. (3) din Codul de procedură penală, privind participarea judecătorului care a soluţionat o cauză la judecarea aceleiaşi cauze într-o cale extraordinară de atac (contestaţie în anulare, revizuire şi recurs în casaţie), în etapa admisibilităţii în principiu.
Practica judiciară
Într-o primă opinie s-a apreciat că judecătorul care a participat la judecarea unei cauze poate participa la judecarea aceleiaşi cauze într-o cale extraordinară de atac, în etapa admisibilităţii în principiu (contestaţie în anulare, revizuire şi recurs în casaţie).
Într-o altă opinie s-a statuat în sensul că judecătorul care a participat la judecarea unei cauze nu poate participa la judecarea aceleiaşi cauze într-o cale extraordinară de atac, în etapa admisibilităţii în principiu (contestaţie în anulare, revizuire şi recurs în casaţie).
Potrivit ştirilor juridice, în argumentarea celei de-a doua opinii, respectiv a incompatibilităţii judecătorului care a participat la soluţionarea unei cauze de a participa la judecarea aceleiaşi cauze într-o cale extraordinară de atac, în etapa admisibilităţii în principiu (contestaţie în anulare, revizuire şi recurs în casaţie), s-a reţinut că judecătorul care a luat parte la judecarea unei cauze şi a pronunţat decizia ce face obiectul unei căi extraordinare de atac nu poate lua parte la soluţionarea admiterii în principiu a cauzei, întrucât judecătorul învestit cu soluţionarea unei astfel de căi extraordinare de atac se află în situaţia de a-şi evalua propria hotărâre, chiar şi sub aspectul admisibilităţii în principiu, în art. 64 alin. (3) din Codul de procedură penală nefăcându-se vreo distincţie cu privire la căile de atac, acestea putând fi căi de atac ordinare sau extraordinare.
RIL admis
Prin Decizia nr. 32/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 148/2020, a admis sesizarea şi s-a stabilit că judecătorul care a participat la judecarea unei cauze nu poate participa la judecarea aceleiaşi cauze într-o cale extraordinară de atac, în etapa admisibilităţii în principiu (contestaţie în anulare, revizuire şi recurs în casaţie).
Unul dintre principiile esențiale ale procesului, în general, este imparțialitatea judecătorilor în judecarea cauzelor ce le revin spre soluționare. Bineînțeles, principiul este reiterat, în mod particular, și în cazul proceselor civile, unde cerințele de obiectivitate pe care un judecător trebuie să le îndeplinească sunt extrem de importante.
Pentru informarea părților cu privire la dreptul de a contesta imparțialitatea și obiectivitatea judecătorului care soluționează cauza dedusă judecății, dar și pentru responsabilizarea judecătorilor în sensul abandonării acelor cauze în care ar putea deveni subiectivi, Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial nr. 485/2010, prevede situațiile de incompatibilitate a judecătorului și reglementează proceduri de soluționare a acestor situații.
Legea pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei a fost recent supusă unor modificări, potrivit ultimelor ştiri juridice.
Recent, una dintre legile care prevedea modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, a fost obiectul unei excepţii de necconstituţionalitate.
Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat un amendament care prevede că faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu după 3 ani.
“Faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de trei ani de la data săvârşirii lor”, se arată în propunerea de modificare a legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.
Comisia juridică a Camerei Deputaților a aprobat luni propunerea legislativă pentru modificarea Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii 144/2007 privind înființarea și funcționarea ANI precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.
Deputații au votat un articol conform căruia interdicțiile aplicate deputaților și senatorilor în temeiul art. 25 pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de ANI și care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007 — 2013, până la intrarea în vigoare a Legii 219/2013 pentru modificarea și completarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, încetează de drept.
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în baza art. 88 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupțieiexistenţa unui caz de incompatibilitate.
Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu: … d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la regiile autonome și societățile comerciale de interes local înființate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului județean respectiv sau la regiile autonome și societățile comerciale de interes național care își au sediul sau care dețin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
Ministrul Justiției a afirmat că va propune ca Inspecția Judiciară să se afle sub controlul Consiliului de management strategic, consiliu format și coordonat de către ministrul Justiției.
Acesta a declarat: ” În proiectul de lege căruia îi voi da drumul zilele viitoare veți vedea, la finalul proiectului, o dispoziție, propunere tranzitorie prin care voi spune că în șase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi IJ se organizează ca entitate, autoritate distinctă, autonomă. Sigur că vor fi multe dezbateri — cine numește? cine controlează? cine îi face regulamentul? Cert este că actuala reglementare are incompatibilitate de principiu, normativă și, în același timp, una funcțională. Nu voi decide eu, eu doar propun, dar cel mai curând probabil eu voi propune ca Inspecția Judiciară să se afle sub controlul Consiliului de management strategic, consiliu format și coordonat de către ministrul Justiției, dar din care face parte procurorul general al republicii, președintele sau președinta Înaltei Curți, președintele sau președinta CSM. Și atunci, cu vot deliberativ egal, cei patru care sunt acum membri ai Consiliului de management strategic au vot egal, vor decide și Inspecția nu va fi politizată”.