Codul de procedură penală, art. 589 alin. 1 lit.b, prevede că executarea pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă poate fi amânată când o condamnată este gravidă sau are un copil mai mic de un an.
Potrivit ultimelor noutăţi legislative, acest text de lege a fost contestat pe motiv că încalcă dispoziţiile constituţionale.
Serbia şi-a amendat Codul penal prin introducerea pedepsei cu închisoarea pe viaţă fără posibilitatea eliberării condiţionate, pentru infracţiuni precum violul şi crima atunci când victimele sunt copii, femei însărcinate şi persoane lipsite de ajutor.
Legea Tijana a fost iniţiată de către Igor Juric, a cărui fiică Tijana a fost răpită, violată şi ucisă în anul 2011. Juric şi-a asigurat sprijinul a 160.000 de persoane pentru iniţiativa sa şi a fost prezent în parlament în momentul votării actului normativ.
Deținuții care au stat în condiții necorespunzătoare în penitenciar și care nu au beneficiat de legea recursului compensatoriu, intrată în vigoare în octombrie 2017 ar putea primi o compensație financiară de 5 lei pentru fiecare zi câștig neacordată, potrivit unui proiect de lege aflat în discuție la Ministerul Justiției.
Manifestările fizice sau verbale, motivate de ură împotriva evreilor, constituirea sau aderarea la organizaţii cu caracter antisemit, precum şi promovarea antisemitismului prin diverse materiale ori simboluri vor fi considerate infracţiuni şi vor fi pedepsite cu închisoarea, potrivit unui proiect de lege care tocmai a primit votul final din partea deputaţilor.
Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, adoptată recent de senatori, a primit miercuri votul favorabil şi din partea Camerei Deputaţilor (For decizional). Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie promulgat de Preşedintele României şi publicat în Monitorul Oficial.
Un număr de 54 de parlamentari au depus pe 10 mai la Senat un proiect de lege care prevede pedepse cu închisoarea de la trei luni la doi ani pentru persoanele care nu se prezintă la munca în folosul comunităţii.
Iniţiativa legislativă propune modificarea art. 287 din Legea nr. 289/2009 privind Codul Penal, prin introducerea după alineatul (1) a unui nou alineat, (1¹): „Nerespectarea hotărârii judecătoreşti prin care s-a aplicat sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii săvârşită prin neprezentarea la primar pentru luarea în evidenţă şi executarea sancţiunii, sustragerea de la executarea sancţiunii după începerea activităţii sau neîndeplinirea îndatoririlor ce revin la locul de muncă se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani”, potrivit textului iniţiativei legislative.
Propunerile privind închisoarea la domiciliu sau în weekend au fost votate în Comisia Juridică de la Camera Deputaţilor. Beneficiari vor fi cei care comit infracţiuni de abuz în serviciu, cumpărare de influenţă sau delapidare.
Deputaţii au revenit asupra propriilor amendamente şi au propus ca persoanele condamnate pentru luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă sau recidivă să nu poată beneficia de executarea pedepsei la domiciliu sau în zilele de sâmbătă şi duminică.
Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a aprobat mai multe amendamente la trei propuneri legislative referitoare la măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate.
Comisia a stabilit că persoanele condamnate, inclusiv pentru fapte de corupţie, cu pedepse de până la 5 ani de închisoare, să poată beneficia de executarea pedepsei la domiciliu sau executarea fracţionată a pedepsei în zilele de sâmbătă şi duminică într-un centru special înfiinţat.
Hotărârile pronunţate de instanţele străine sunt recunoscute de instanţele naţionale. Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală reglementează condiţiile şi situaţiile speciale.
Potrivit ultimelor ştiri juridice, actul normativ menţionat mai sus, a costituit motiv de formulare a unui recurs în interesul legii.
Persoanele care nu se prezintă la comisiile parlamentare de anchetă şi cele care nu furnizează informaţiile solicitate, documentele sau mijloacele de probă deţinute acestor foruri se consideră că au comis o infracţiune, dispoziţiile art.271 din Codul penal aplicându-se corespunzător, pedeapsă cu închisoarea sau amendă, prevede o propunere legislativă depusă la Senat.
Codul penal prevede la art. 271 că este infracţiune fapta persoanei care împiedică un act procedural şi refuză să furnizeze informaţiile solicitate, pedeapsa fiind închisoare de la trei luni la un an sau amendă.
De ceva vreme multe firme aleg calea de a efectua tranzacții artificiale cu firme fantomă în scopul de a deduce TVA și de a înregistra cheltuieli fictive care să fie luate în calcul în scopul sustragerii de la plata impozitului sau al reducerii acestuia. Inspectorii antifraudă în urma verificărilor pot identifica dacă unele societăți au un comportament fiscal neconform și pot fi încadrate în categoria celor tip fantomă dacă nu desfășoară activitatea la sediul social, nu au sedii, puncte de lucru unde să presteze vreo activitate, nu dețin personal angajat și administratorii/asociații nu figurează cu venituri sau angajați undeva.