Tag-Archive for » încasări «

Câştigul salarial mediu nominal brut s-a situat în mai 2018 la 4.494 lei, cu 0,4% mai mic decât în aprilie 2018, iar cel net la 2.704 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 9 lei (0,3%), potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). Comparativ cu luna mai a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,4%. Paştele a fost sărbătorit atât în 2017, cât şi în 2018 în luna aprilie, astefel că cei mai mulţi salariaţi au primit bonusuri, prime sau alte facilităţi.

Diferenţa faţă de luna aprilie are un caracter sezonier: acordarea în luna precedentă de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici în unele activităţi economice.

Fiscul va trimite în a doua jumătate a acestui an decizii de impunere către toţi contribuabilii care au strâns datorii în ultimii ani, cel mai probabil din 2013 până în prezent. Totodată, autorităţile vor pregăti şi un mecanism de stimulare a plăţii în cursul lui 2018.

Astfel, în a doua jumătate a anului, Fiscul va trimite contribuabililor, pentru ultima dată, decizii de impunere, documente care vor centraliza deciziile de impunere restante din ultimii ani, a anunţat Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice. Mai mult …

Execuția bugetului general consolidat, pe baza datelor operative de execuție, pe anul 2017 s-a încheiat cu un deficit de 24,3 miliarde de lei, respectiv 2,88% din PIB, sub ținta anuală stabilită de 2,96% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat sunt în sumă de 251,8 miliarde lei, reprezentând 29,9% din PIB comparativ cu 29,4% din PIB în 2016. Procentual, veniturile au fost cu 12,5% mai mari, în termeni nominali, față de anul 2016.
Veniturile încasate pe principalele patru bugete componente ale bugetului general consolidat, respectiv: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, colectate de Agenția Națională de Administrare Fiscală au reprezentat 100,3% din programul veniturilor administrate de A.N.A.F.

Mai mult …

downloadLegea pentru modificarea OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, adoptată de Senat, prevede ca operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică şi instituţiile publice care încasează impozite, taxe şi amenzi să accepte încasări şi prin intermediul cardurilor de credit şi debit.

După ce Legea privind modificarea OUG 193/2002 a fost transmisă Parlamentului de către preşedintele Klaus Iohannis spre reexaminare, Comisia pentru buget a Senatului a acceptat motivele cererii de reexaminare şi a propus plenului adoptarea legii cu unele amendamente.

Printre amendamente se include şi faptul că operatorii economici pot acorda avansuri în numerar la terminalele de plată, în baza contractelor încheiate cu instituţiile acceptante. Avansul în numerar, de maximum 200 de lei, poate fi acordat de operatorii economici cu cifra de afaceri mai mare 10.000 de euro. Tranzacţia este asimilată retragerii de bani din bancomat.

Legea va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu rol decizional în acest caz.

plafonPlățile cu numerar își au, în mod categoric, fanii lor, dar… nu-s pe placul tuturor! Nu mai e o taină pentru nimeni că unii (și alții) le vor limitate, prin introducerea și generalizarea unor plafoane, sau chiar le-ar vrea înlocuite complet cu plăți efectuate prin mijloace bancare.

Organele fiscale susțin că tertipurile evazioniste se bazează, adesea, pe plăți cu bani gheață, deoarece plățile efectuate prin bancă sunt (din ce în ce) mai ușor de urmărit. Pe de altă parte, unii adepți ai libertății economice susțin că existența unor plafoane pentru plățile în numerar aduce îngrădiri dreptului persoanei de-a folosi în mod liber avutul propriu, banii săi, obligând-o să apeleze la transferuri bancare, mai complicate și uneori costisitoare și cronofage. Mai mult …

bani-lei5Proiectul de Ordin pentru aprobarea Procedurii de aplicare a prevederilor art. 4 ind. 1 din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, cu modificările și completările ulterioare, a fost publicat,  în dezbatere publică, de Ministerul Finanțelor Publice.

Potrivit proiectului, organizatorii de nunți și botezuri pot solicita pe bază de documente justificative, aprobarea de către Agenția Națională de Administrare Fiscală a unui alt plafon de încasări, altul decât cel prevăzut la art. 4 din Legea nr. 70/2015. În acest sens, organizatorii pot depune depune, la registratura organului fiscal competent sau pot comunica prin poștă, o cerere în care propun plafonul de încasări în numerar aferent serviciilor de organizare de nunți și botezuri.

 

plafon numerar

Ideea legiuitorului de a limita încasările și plățile în numerar s-a născut din dorința de a putea combate evaziune fiscală, de a-i obliga pe români să utilizeze mijloacele de încasare și plată bancare, la vedere pentru ca toate tranzacțiile să fie mai mult decât transparente.

Legiuitorul a constatat că majoritatea schemelor evazioniste pleacă de la ideea unor plăți în numerar, cei vizați evitând circuitul bancar din motive lesne de înțeles. Cu această ocazie, probabil că se urmărește și descurajarea românilor de a plimba prin oraș genți pline cu bani și obligarea de a plimba banii doar prin conturi bancare! Mai mult …

lc-oleseaProiectul de lege prin care a fost extinsă limitarea încasărilor și plăților în numerar între operatorii economici a fost aprobat de Senat.

Reglementarea dezvoltării instrumentelor de verificare a realității operațiunilor economice, urmărirea fluxurilor bănești, precum și întărirea disciplinei financiare, prin extinderea limitării încasărilor și plăților în numerar între operatorii economici, reprezintă obiectul principal al proiectului de lege.

Proiectul a avut amendamente, în cadrul Comisiei, precum cel potrivit căruia „operațiunile de încasări în numerar efectuate de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) (persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniști etc. n.r.) de la persoane fizice, reprezentând cesiuni de creanțe, primiri de împrumuturi sau alte finanțări, precum și contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii, se efectuează în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană”.

Măsura privind extinderea plafoanelor pentru plățile în numerar a fost luată ca urmare a constatărilor organelor fiscale a faptului că în majoritatea schemelor evazioniste se fac plăți în numerar, întrucât plățile prin bancă prezintă o trasabilitate care este evitată de astfel de persoane.

images (3)Operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi fară personalitate juridică de la/către oricare din aceste categorii de persoane, se vor realiza numai prin instrumente de plată fără numerar.

Operaţiunile sunt prevăzute de o ordonanţă de guvern.

De asemenea, actul normativ mai arată că operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar între persoane fizice, efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, precum şi cele reprezentând acordarea/restituirea de împrumuturi şi alte operaţiuni de încasări şi plăţi, se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei/tranzacţie.

Încasările şi plăţile fragmentate în numerar pentru tranzacţiile mai mari de 10.000 lei, precum şi fragmentarea unei tranzacţii  mai mari de 10.000 lei sunt interzise.

 

BugetPotrivit datelor Curţii de Conturi, la finele anului 2011 soldul obligaţiilor fiscale neachitate bugetului general consolidat de agenţi economici şi persoane fizice era de 70 mld. lei (16 mld. euro).
Însă ponderea ce mai mare a acestora o reprezintă arieratele nerecuperabile ale persoanelor juridice, care formează suma de 47,2 mld. lei (10,7 mld. euro).
În această situaţie statul nu mai poate încasa de la persoane juridice 47,2 mld. lei fie pentru că acestea se află deja în insolvenţă, fie că suspendarea executării silite a fost dispusă de instanţe în urma deschiderii procedurilor de insolvenţă, fie că s-a declarat starea de insolvabilitate fără venituri sau bunuri urmăribile.
Arieratele nerecuperabile înregistrate de persoane juridice au crescut de la 24,5 mld. lei în 2007 la 47,2 mld. lei în 2011, în vreme ce totalul arieratelor persoanelor juridice (recuperabile şi nerecuperabile) a crescut, în acelaşi interval de timp, de la 36,3 mld. lei la 68,4 mld. lei (un plus de 92%). Mai mult …