Tag-Archive for » Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie «

A general view shows an empty Palestinian parliament in the West Bank city of Ramallah, following Israel's arrest of some 20 Hamas lawmakers across the West Bank June 29, 2006. Israel seized Hamas cabinet ministers in the occupied West Bank on Thursday as it prepared to broaden a military offensive into the northern Gaza Strip, pressuring Palestinian militants to release a kidnapped soldier.   REUTERS/Loay Abu Haykel    (PALESTINIAN TERRITORIES)

Prin Decizia nr. 795 din 14 aprilie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu poate forma obiect al recursului încheierea prin care cererea de recuzare a fost anulată ca netimbrată, având în vedere faptul că doar încheierile prin care a fost respinsă cererea de recuzare pot fi atacate, astfel încât recursul formulat împotriva unei astfel de încheieri este inadmisibil.

Potrivit dispoziţiilor art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă, “încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părţi, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.”

De asemenea, legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.

ICCJ 2

Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat, luni, decizia Parchetului General de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Revoluției.

Judecătorii de la instanța supremă au admis o sesizare a procurorilor de la Parchetul General și au confirmat redeschiderea anchetei în dosarul Revoluției.

Numeroase motive au fost invocate pentru susţinerea acestei decizii.

S-a constatat că procurorii, deși au efectuat un număr mare de acte de urmărire penală în cauză, nu au valorificat informații importante furnizate de acestea, dar nici informații furnizate de numeroase lucrări care se referă la aceste evenimente, în multe din aceste cărți, rapoarte, jurnale, monografii fiind prezentate documente și mărturii extrem de importante în economia anchetei. Mai mult …

images (10)

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunțat că a inițiat o propunere de lege “pentru a scoate actul de Justiție de sub influența politicului”.

În acest sens, se propune modificarea articolului 53 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că Înalta Curte de Casație și Justiție își numește, dintre judecătorii care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani, președintele, vicepreședintele și președinții de secții.

Călin Popescu-Tăriceanu mai propune ca și art. 53, alin. 6 să fie modificat prin inițiativa sa de lege, astfel încât revocarea din funcție a președintelui, a vicepreședintelui sau a președinților de secții ai Înaltei Curți să se facă “de ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea adunării generale a instanței, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică în mod corespunzător”.

În inițiativa sa legislativă, președintele Senatului propune ca alin. 2 al art. 53 să fie abrogat. Alineatul prevede că “Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoștința CSM motivele refuzului”.

Inițiativa legislativă a președintelui Senatului vizează și modificarea alin. 1 şi alin. 4 din art. 54, dar şi abrogarea alin. 3 din articolul menţionat, care stipulează că președintele poate refuza motivat numirea în respectivele funcții, “aducând la cunoștința publicului motivele refuzului”.

Tăriceanu susţine că în inițiativa sa legislativă, “nu sunt prevederi care să intre în contradicție cu prevederile constituționale”. Propunerea legislativă va fi supusă dezbaterii publice.

lc
La 13 ianuarie 2016, un număr de nouă plângeri împotriva soluțiilor procurorilor militari de clasare a dosarului Revoluției, aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), au fost trimise la un alt complet de judecată, cu termen pe 22 ianuarie, soluția asupra redeschiderii dosarului fiind iar amânată.

Decizia i-a nemlţumiţi pe mai mulţi reprezentanții ai Asociației 21 Decembrie 1989 care subliniază faptul că, în dosarul Revoluției, un judecător, chiar și de la Înalta Curte, ar trebui să observe și să conștientizeze că un astfel de dosar, cu un asemenea traseu judiciar, cu personaje politice și militare, poate fi dosarul vieții sale.

Asociația a mai precizat că așteaptă de la Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție să aplice în mod direct Convenția și să respecte hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului, atât de disprețuite de procurorii militari care au sfidat și victimele revoluţiei și Curtea.

judecator

În data de 14 octombrie, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au amânat, pentru 29 ianuarie, dezbaterile în dosarul “Referendumul”, deoarece a lipsit un judecător din completul de cinci magistrați.

În dosarul “Referendumul”, pe 15 mai, a fost condamnat Liviu Dragnea la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. De asemenea, alți 74 de inculpați din dosar au fost fie achitați, fie condamnați la închisoare cu suspendare.

Pe 7 octombrie 2013, Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

imobil retrocedat
Având în vedere numeroasele nedreptăți la care asistăm, tindem să îi dăm crezare lui Eugen Barbu care spunea că „dacă dreptatea ar fi o sârmă, aș îndrepta-o.”  Probabil că așa au gândit și cei care au luptat ani de zile în instanță pentru a li se retroceda imobilul preluat abuziv în perioada comunistă. Pentru mulți, însă, a fost o bucurie de scurtă durată, pentru că legiuitorul a avut grijă ca, anumite imobile care erau de interes public la data retrocedării către proprietar, să continue să își păstreze destinația.

Proprietarului i s-a adus la cunoștință că are obligația să încheie un contract de închiriere pe timp de 5 ani și, în generozitatea sa, statul i-a fixat și cuantumul chiriei pe care acesta urma să încaseze de la imobile de tipul: grădinițe, școli, licee, colegii, creșe, spitale, case de copii, administrații financiare, ministere, tribunale, sedii de poliție, arhive naționale, primării, prefecturi, teatre, muzee, biblioteci. Mai mult …

ui

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit pentru 28 septembrie primul termen al apelului în dosarul “Referendumul fraudat”, în care sunt judecaţi Liviu Dragnea şi alţi 70 de inculpaţi pentru fraude la referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

Judecarea apelului se va face de către un complet format din cinci magistrați, iar decizia care va fi dată de acest complet va fi definitivă.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Pe 15 mai, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Decizia a fost atacată cu apel.

În fraudarea referendumului, Dragnea a fost susţinut de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

societate financiar bancara

Primul impuls atunci când cineva aude de sintagma „societăți financiar-bancare” ar fi să se gândească că în această categorie se includ doar băncile. Primele activități de tip bancar au apărut încă din Antichitate când templele erau considerate de populație ca fiind un loc sigur de plasare a bunurilor. Astfel, contra unui mic profit, preoții luau în administrare bunuri de valoare. Tot în acea vreme se practica și împrumutul cu dobândă.

Primele bănci au apărut în Grecia și Roma antică în secolele VII-VI î.Hr. Ele au luat naștere în scopul de a combate camăta în cetățile grecești. Aceste bănci publice aveau atât rol bancar, cât și de strângere a impozitelor și puteau bate monedă. Cea mai veche bancă din lume a fost considerată a fi Banca Monte dei Paschi înființată în 1472. În Europa, sistemul bancar a luat avânt o dată cu emiterea banului pe hârtie de către Banca Veneției în 1637. Mai mult …

primar condamnat

Tot mai des canalele de media aduc la cunoștința publicului că primarul dintr-o localitate a fost condamnat la pedeapsa închisorii cu executare sau cu suspendare, de la caz la caz. Aproape că a intrat în normalitate ca cei vizați să fie încătușați și arestați. Practic, ne aflăm în fața unei știri atunci când un ales cercetat este declarat nevinovat și scapă de pedeapsa închisorii.

Nu poți să nu te miri când fiecare ales vizat își proclamă nevinovăția pentru ca apoi spășit să își recunoască vina în speranța reducerii pedepsei. Dincolo de teama de a petrece o perioadă fără a se putea bucura de libertate, apare frica de a nu-și pierde funcția obținută cu atâta trudă în urma alegerilor. Pentru mulți însă, zgomotul cătușelor dispare atunci când instanța decide să îi condamne la o pedeapsă cu suspendare. Mai mult …

despagubiri

În 2009 s-a emis OUG 71 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. Necesitatea apariției acestui act normativ a fost determinată de dificultățile întâmpinate privind executarea hotărârilor judecătorești privind personalul bugetar.

Astfel, pentru a se asigura că va putea plăti sumele de bani datorate, statul urma să achite eșalonat acești bani. Pentru sumele prevăzute în hotărâri judecătorești devenite executorii până la 31 decembrie 2011, s-a decis ca în 2012 să se achite 5% din valoarea titlului, în 2013 10%, în 2014 25%, în 2015 25% și în 2016 diferența de 35%. Legiuitorul a prevăzut că până la achitarea integrală se va suspenda de drept orice procedură de executare silită. Sumele achitate eșalonat vor fi actualizate cu indicele prețurilor de consum comunicat de INS. Mai mult …