Tag-Archive for » ICCJ «

Protecţia şi asistenţa martorilor a căror viaţă, integritate corporală sau libertate este ameninţată ca urmare a deţinerii de către aceştia a unor informaţii ori date cu privire la săvârşirea unor infracţiuni grave, pe care le-au furnizat sau au fost de acord să le furnizeze organelor judiciare şi care au un rol determinant în descoperirea infractorilor şi în soluţionarea unor cauze este reglementat[ prin lege.

Conform ultimelor noutăţi legislative a fost sesizată ICCJ să se pronunţe asupra dezlegării unei chestiuni de drept cu privire la art. 19 din Legea nr. 682/2002. Mai mult …

Fondul de garantare asigură plata creanţelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă şi din contractele colective de muncă încheiate de salariaţi cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive de deschidere a procedurii insolvenţei şi faţă de care a fost dispusă măsura ridicării totale sau parţiale a dreptului de administrare, denumiţi în continuare angajatori în stare de insolvenţă.

Legea 200/2006 reglementează constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale. Mai mult …

Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii.

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede în art. 179 că în cazul sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, casele teritoriale de pensii emit decizii de recuperare, prin care se stabileşte în sarcina beneficiarilor obligaţia de restituire a acestor sume. Alin. 4 al aceluiaşi articol prevede: În cazul ajutorului de deces plătit necuvenit prin intermediul altor instituţii, recuperarea sumelor se efectuează de instituţia plătitoare a ajutorului de deces, în condiţiile legii. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că deși denumirea infracțiunii săvârșită de inculpat, respectiv „manipularea pieței de capital”, poate conduce la existența unei periculozități sporite, analizată intrinsec, prin modalitatea în care legiuitorul a privit fapta, stabilind pedepse cu închisoarea cuprinse între unu și 5 ani, chiar în condițiile în care, consecințele par grave, în realitate, activității infracționale, în sine, nu i-a fost acordată o periculozitate sporită, autorul unei astfel de infracţiuni putând fi titular al acordului de recunoaştere a vinovăţiei. Mai mult …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că a sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate din actul normativ care modifică Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Potrivit unui comunicat al ÎCCJ, judecătorii din secţiile Înaltei Curţi s-au reunit pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la exercitarea controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu poate avea loc o extindere a aplicabilității deciziei Curții Constituționale nr. 558/2014 (care a constatat că dispozițiile art. 142 alin. 1 teza l și ale art. 145 alin. 1 teza I C. proc. civ. sunt constituționale în măsura în care motivul de bănuială legitimă nu se raportează la calitatea de judecător la curtea de apel a uneia dintre părți) la alte situații, pe care nu le-a avut în vedere la pronunțarea acesteia. Decizia CCR menționată are în vedere situația în care una din părțile dosarului a cărui strămutare se solicită are calitatea de judecător în funcție la curtea de apel. În speță, competența de soluționare a cererii de strămutare în care intimatul este consilier juridic în cadrul curții de apel revine nu instanței supreme, ci curții de apel. Mai mult …

Hotărârile pronunţate de instanţele străine sunt recunoscute de instanţele naţionale. Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală reglementează condiţiile şi situaţiile speciale.

Potrivit ultimelor ştiri juridice, actul normativ menţionat mai sus, a costituit motiv de formulare a unui recurs în interesul legii. Mai mult …

Comisia specială parlamentară pentru legile Justiţiei a votat un articol la Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit căruia CSM primeşte atribuţiile de numire şi revocare a conducerii ÎCCJ, iar preşedintele României este eliminat din procedură.

Acest articol se va corela cu Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, unde se va propune eliminarea preşedintelui României din procedură. Mai mult …

Ori de câte ori apare o pagubă, urmare a încălcării unei legi, imediat răsare și o întrebare: „cine plătește?” Răspunsul invariabil pare să fie: „plătește vinovatul!”. În practică, sunt situații în care prețul „oalelor sparte” este achitat de către alte persoane sau entități, nu de către făptaș. Alteori, se știe clar cine și cât trebuie să plătească, însă despăgubirile ajung anevoie la păgubit, din pricina unor prevederi legale susceptibile de interpretări diferite.

Potrivit Codului de procedură penală (art. 86), orice persoană care, după legea civilă, are îndatorirea legală sau convențională de-a repara, total sau parțial, singură ori în solidar, prejudiciul pricinuit printr-o infracțiune, fiind chemată să răspundă în proces, va fi parte în procesul penal, numindu-se parte responsabilă civilmente. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în baza art. 129 C. proc. civ., că doar dispozițiile referitoare la competența generală a instanțelor judecătorești, precum și cele referitoare la competența materială și cea teritorială exclusivă au caracter imperativ, fiind reglementate prin norme de ordine publică. Per a contrario, competența teritorială alternativă are caracter relativ, fiind reglementată de norme juridice de ordine privată. În speță, pentru soluționarea cererii cu care a fost învestită instanța de judecată – acțiune având ca obiect pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare – nu a fost instituită o competență teritorială exclusivă, ci în temeiul dispozițiilor art. 113 alin. 1 pct. 4 C. proc. civ., o competență alternativă.

Cele de mai sus sunt prevăzute în Decizia nr. 1443 din data de 3 octombrie 2017 pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect conflict negativ de competență.