Tag-Archive for » ICCJ «

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că o judecată fără luarea în considerare a probelor și argumentelor ambelor părți, o judecată sumară, bazată pe motive străine de aspectele litigioase ale judecății, îndreptățește instanța să constate că instanța de fond a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului. În cauză, instanța s-a bazat pe probe neadministrate și, mai mult decât atât, fără nicio referire la punctul de vedere al pârâtului, care contestă pretențiile solicitate, motiv pentru care a admis recursul, a casat sentinţa recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Mai mult …

40 de deputaţi au depus un proiect de lege prin care elimină preşedintele ţării din procedura de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi a procurorului general al României, a procurorului şef DNA şi a procurorului şef DIICOT. Toate aceste numiri urmează să fie făcute de Senat, care, în opinia iniţiatorilor, are reprezentativitate mai mare.

Președintele, vicepreședintele și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora ar trebui să fie numiți de Senatul României având în vedere că acesta exercită un mandat de reprezentativitate dat de popor ca deținător al suveranității naționale”, au notat iniţiatorii în expunerea de motive.

 

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în baza art. 7201 vechiul C. proc. civ., că în procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte.

De neconstestat că procedura concilierii prealabile nu trebuie realizată ca simplă formalitate, ci cu scopul încercării efective de soluționare a unei dispute legale pe cale amiabilă, însă, este de necontestat că, tot așa, excepția lipsei procedurii concilierii prealabile nu poate fi invocată în mod formal, pentru neîndeplinirea unei simple formalități, ci doar în raport de posibilitatea efectivă de soluționare amiabilă a litigiului și de o eventuală vătămare produsă prin inexistența acestei posibilități. Mai mult …

După zeci de ani de muncă, pensionarea este percepută, frecvent, ca momentul de început al unei vieți mai liniștite, cu mai puține griji. Pentru ca viața pensionarului să fie cu adevărat lipsită de griji, o primă condiție este ca pensia să fie… de lux. Cum pensiile de lux nu-s pentru tot românul, pensionarul obișnuit a devenit un abil vânător de știri juridice legate de mărirea pensiilor. Nu puțini sunt pensionarii care se adresează instanțelor, deoarece se consideră nedreptățiți – cu sau fără temei.

O persoană a formulat o cerere de recalculare a drepturilor de pensie stabilite, prin aplicarea indicelui de corecție acordat conform prevederilor Legii 263/2010, art. 170. Totuși, casa județeană de pensii i-a respins cererea de recalculare, considerând că nu poate beneficia de acordarea indicelui de corecție, pe motivul că respectiva persoană a fost înscrisă inițial la pensie începând cu 14.01.2010, în vreme ce indicele de corecție se acordă persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au stabilit la un moment ulterior, adică după data intrării în vigoare a Legii 263/2010. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că acțiunile patrimoniale, având ca obiect obligarea unei instituții publice la plata unei sume de bani sunt de competența instanței de drept comun, atunci când nu se solicită și anularea unui act nelegal, nu se cere cenzurarea refuzului de a emite un act administrativ, ori nu au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea unui contract administrativ.

În speță, raportul juridic care a condus la sesizarea instanței nu este unul de drept public, ci unul de drept comun, acțiunea reclamantului având ca obiect plata unor sume, astfel încât soluționarea unei astfel de cereri intră în competența jurisdicției de drept comun și nu a celei de contencios administrativ. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, indiferent dacă partea este sau nu asistată de către un avocat, rolul activ al judecătorului trebuie exercitat.

Invocarea unor dispoziții din Codul de procedură civilă aflate în cuprinsul Cărții a IV- a, intitulată Despre arbitraj, în cazul unei cereri de revizuire este posibilă și întemeiată, întrucât judecătorul, în aplicarea principiului rolului activ, precum și față de îndatorirea acestuia de a dispune toate măsurile permise de lege pentru a asigura desfășurarea cu celeritate a judecății, respectiv soluționarea procesului în mod echitabil și într-un. termen optim și previzibil, trebuia să dea prioritate principiului intenției reale a părții. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât – conform art. 867 alin. 1 noul Cod civil (dreptul de administrare se constituie prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean sau, după caz, a consiliului local) și art. 868 alin. 2 noul C. civ. (titularul dreptului de administrare poate folosi şi dispune de bunul dat în administrare în condiţiile stabilite de lege şi, dacă este cazul, de actul de constituire) – că dreptul de administrare, ca drept real corespunzător proprietăţii publice, poate lua naştere prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean sau a consiliului local, permițând titularului său să folosească şi să dispună material de bunul primit în administrare în condiţiile stabilite de lege sau de actul de constituire. Mai mult …

Președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene a declarat că infracțiunea de abuz în serviciu nu ar trebui să depindă, în principiu, de dimensiunea pagubelor, subliniind că poate exista o faptă penală ce nu provoacă pagube, dar este în continuare faptă penală.

Acesta a declarat: “„Sunt mai mult sau mai puțin în temă. Pot doar să spun că, dacă vorbim de criminalizare, atunci principiul de bază, ce îl au în comun toate statele membre ale UE și UE însăși, este că actul ce constituie faptă penală trebuie identificat clar. Astfel, atenția trebuie să fie pe definiția actului de corupție sau actul ce duce la o faptă penală — actul de a nu îndeplini îndatoririle de serviciu—, actul acela ar trebui să fie definit clar. Nu ar trebui să depindă, în principiu, de dimensiunea pagubelor, pentru că poate exista o faptă penală ce nu provoacă pagube, dar este în continuare faptă penală. Astfel, criminalizarea este diferită de compensarea pagubelor ce pot sau nu să fie provocate. Și dacă sunt provocate, pot fi de o măsură mai mare sau mai mică. Asta este, conceptual vorbind, o discuție separată”.

Recursul în casaţie urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Potrivit legislaţiei, art. 434 C. procedură penală, pot fi atacate cu recurs în casaţie deciziile pronunţate de curţile de apel şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţe de apel, cu excepţia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.

Acest articol de lege a fost criticat din mai multe considerente invocându-se o excepţie de neconstituţionalitate în acest sens. Mai mult …

Instanţele de judecată sunt nelămurite în privinţa efectelor dezincriminării parţiale a abuzului în serviciu. Deşi a trecut mai bine de un an de la hotărârea CCR prin care s-a stablit că doar o încălcare a legii e infracţiune, magistraţii încă dau hotărâri diferite când vine vorba de procese soluţionate anterior deciziei Curţii.

Aşa se face că unele pedepse au fost anulate, în timp ce altele, în cazuri similare, menţinute. Curtea supremă va stabili acum dacă deciziile anterioare de condamnare, care nu mai respecta decizia CCR, vor fi sau nu anulate. Mai mult …