Tag-Archive for » hotarare judecatoreasca «

Salarizarea personalului plătit din fonduri publice a constituit de multe ori subiect de dispută şi motiv de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Recent, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 16 iulie 2018 a fost publicată Decizia nr. 36/2018 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. Mai mult …

Cei  care s-au cinsiderat nedreptăţiţi în acordarea drepturilor salariale au apelat la instanţă pentru a remedia situaţia, şi nu au fost puţini. Legislaţia haotică în domeniu nu a făcut decât să îngroaşe numărul de dosare de pe masa judcătorilor.

Recent în Monitorul Oficial nr. 498/2018 a fost publicat Ordinul nr. 1945/2018 privind stabilirea procedurii de efectuare a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti. Mai mult …

Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii.

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede în art. 179 că în cazul sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, casele teritoriale de pensii emit decizii de recuperare, prin care se stabileşte în sarcina beneficiarilor obligaţia de restituire a acestor sume. Alin. 4 al aceluiaşi articol prevede: În cazul ajutorului de deces plătit necuvenit prin intermediul altor instituţii, recuperarea sumelor se efectuează de instituţia plătitoare a ajutorului de deces, în condiţiile legii. Mai mult …

În Monitorul Oficial 644 din 7 august 2017 a fost adoptată OUG 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, iar în 60 de zile urmau să apară normele de aplicare.

Ca de obicei, s-au lăsat așteptate, însă, au văzut lumina tiparului în Monitorul Oficial 1040 din 29 decembrie 2017 când au fost publicate Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule din 12.12.2017. Mai mult …

Regula este că obligația stabilită prin hotărârea unei instațe sau prin alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. Dacă debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, atunci se va trece la executarea silită pentru aducerea sa la îndeplinire.

Codul de procedură civilă a stabilit că executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepţia celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene şi bugetului Comunităţii Europene a Energiei Atomice, se realizează numai de către executorul  judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel.

Problema care a generat o practică neunitară la nivelul instanțelor de judecată a fost aceea de a ști cui îi aparține competența de a executa hotărârile judecătorești privind creanțe bugetare datorate în temeiul unor raporturi juridice contractuale care se fac venit la bugetul consolidat al statului. Mai mult …

Cel puțin la nivel teoretic este recunoscut faptul că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate de erorile judiciare. Tot prin Constituție s-a prevăzut faptul că răspunderea statului nu înlătură răspunderea magistraților care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență.

Sunt cazuri în care o persoană este arestată preventiv în mod abuziv sau este achitată în cursul unui proces penal. Problema care a generat practică neunitară a fost aceea de a ști dacă caracterul nelegal al privării de libertate în cursul procesului penal dă dreptul la despăgubiri și trebuie să fie sau nu constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia și dacă hotărârea judecătorească de achitare poate sau nu să constituie temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate. Mai mult …

După intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă au apărut păreri diferite cu privire la calea de atac care se exercită în materia contenciosului administrativ. Este notoriu faptul că  legea contenciosului administrativ a reglementat faptul că în această materie hotărârea pronunțată de prima instanță poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Confuzia apărută în practica instanțelor a fost determinată de  articolul 25 din legea contenciosului administrativ care reglementează în anumite cazuri calea de atac a apelului. Pratica instanțelor de judecată este neunitară, astfel încât s-a impus sesizarea ÎCCJ pentru a stabili clar care este calea de atac aplicabilă în materia contenciosului administrativ. Mai mult …

Atunci când practica instanțelor de judecată este neunitară se impune cu necesitate sesizarea ÎCCJ pentru a stabili modul de interpretare și aplicare a unui text de lege în scopul evitării pronunțării unor hotărâri contradictorii.

ÎCCJ a fost chemată să stabilească dacă judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul penitenciarului a cărui administrație a dispus măsuri care ar fi îngrădit exercitarea drepturilor persoanei condamnate este sau nu competent să soluționeze pe fond plângerea formulată, chiar dacă ulterior aceasta a fost transferată definitiv sau temporar. Mai mult …

O problemă care a generat sesizarea ÎCCJ pentru a fi clarificată a fost cea privind cazul unei acțiuni prin care se solicită constatarea valabilității unei hotărâri care să țină loc de act autentic, caz în care s-a pus problema dacă este obligatoriu ca proprietarii bunurilor imobile ce fac obiectul tranzacției să prezinte în instanță certificatul de atestare fiscală sau orice alt act care să probeze că proprietarul actual al bunului are achitate toate obligațiile către bugetul local din raza unde se află imobilul.

O altă problemă care a dus la sesizarea ÎCCJ a fost aceea de a ști dacă executarea unei promisiuni bilaterale de schimb, prin pronunțarea de către instanță a unei hotărâri care să țină loc de act autentic de înstrăinare apt pentru intabulare în cartea funciară, constituie o procedură de executare silită. Mai mult …

S-a semnalat existența unei practici neuniforme cu privire la dobândirea cetățeniei române de către copiii minori născuți din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie. Inițial în astfel de cazuri minorul dobândea cetățenia română atunci când o dobândeau părinții săi ținându-se cont de legătura de filiație cu aceștia fără să fie obligatorie parcurgerea procedurii de acordare a cetățeniei române odată cu părinții săi.

În prezent, dacă minorul nu a urmat procedura de dobândire a cetățeniei române odată cu părinții săi la autoritatea competentă, autoritățile române refuză înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine sau eliberarea actului de identitate sau a pașaportului românesc sau reînnoirea acestor acte eliberate anterior, deoarece se consideră că aceștia nu au dobândit cetățenia română. Mai mult …