Guvernul României, prin Autoritatea pentru Digitalizarea României, și organizația neguvernamentală Code for Romania au lansat platforma online COVID-19 Știri Oficiale (stirioficiale.ro).
Tag: guvernul
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat actul normativ de completare a Legii 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv de comunişti.
În anul 2013, Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, care stabileşte că foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 14 la sută pe an din suma punctelor.
Ultima tranşă va reprezenta 16 la sută din numărul punctelor acordate, astfel încât suma totală să poată fi achitată într-un interval de şapte ani, calculat din 2017.
Legea promulgată de Klaus Iohannis mai prevede că foştii proprietari de imobile naţionalizate ale căror dosare au fost soluţionate primesc despăgubiri în numerar în termen de cinci ani, începând cu ianuarie 2014, în tranşe anuale egale al căror cuantum nu poate fi sub 5.000 lei.
Locuinţa cumpărată prin programul „Prima Casă” va putea fi închiriată sau folosită ca sediu social de firmă. Guvernul a făcut câteva modificări legislative la acest program pentru a introduce câteva noi prevederi și pentru a stabili cadrul în care prima casă devine a doua casă, adică se folosesc garanții guvernamentale pentru a cumpăra a doua locuință, mai mare.
Executivul a stabilit că pentru a intra a doua oară în program, beneficiarul trebuie să vândă casa, să achite creditul existent în totalitate şi apoi poate intra iarăşi în program. Iar dacă din vânzare nu se acoperă creditul iniţial, trebuie aduşi bani de acasă. Valoarea noii locuinţe trebuie să fie mai mare decât valoarea primei case. Acesta e un criteriu strict.
Conform sursei citate, guvernul anunţă că a vrut să răspundă unor solicitări ale beneficiarilor, prin inserarea în norme a unui acord în ceea ce priveşte posibilitatea de închiriere. Se poate închiria şi parţial. Probabil pentru a face mai uşoară plata ratelor de către unii, care vor să-şi aducă un coleg de apartament.
De la începutul programului până în prezent, au fost acordate peste 141.000 de garanţii, în valoare totală de 2,76 miliarde de euro. Bilanţul la zi al Programului “Prima Casă” arată că ritmul de depunere a solicitărilor de garantare este în medie de circa 140 solicitări/zi.
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a anunțat într-o declarație de presă că Guvernul renunță la impozitarea bacșișului.
“Astăzi am avut o discuție cu toți cei care reprezintă piața serviciilor hoteliere, restaurante, companii de taximetrie vizavi de bacșiș. Această idee a plecat de la o solicitare a celor din piață încă din 2012 an de când acest lucru s-a dorit pentru a soluționa acea situație în care controlul venea și identifica în casele de marcat sume suplimentare față de încasările oficiale. Acesta a fost motivul pentru care a fost reglementat bacșișul. Azi am decis împreună în urma unei discuții foarte constructive că acest lucru ar trebui scos din Ordonanța care reglementează bacșișul pentru a evita situațiile neplăcute în aplicarea acestuia pentru că nu poți reglementa toate situațiile care se întâlnesc zi cu zi. A fost o decizie comună, a fost o solicitare din partea dânșilor de a scoate acest bacșiș din prevederea legală. Este scos definitiv“, a spus Teodorovici. Impozitarea bacșișului va fi eliminată de la 1 iunie.
Ar putea fi introdus în schimb un impozit forfetar de la 1 ianuarie.
Legiferarea bacşişului, care trebuie evidenţiat pe un bon fiscal separat, a fost introdusă prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 8/2015, generând numeroase controverse.
Salariaţii vor putea primi de la angajatorii tichetele de masă şi în format electronic, sub forma unui “portofel electronic” folosit exclusiv la achiziţionarea de alimente, care nu va permite retrageri de numerar, iar numărul tichetelor primite lunar nu îl va depăşi pe cel al zilelor lucrătoare.
Conform unei hotărâri aprobate de Guvern portofelul electronic, alternativă la tichetele de masă emise pe hârtie, va avea un suport asemănător cardului bancar.
Angajatorii vor stabili împreună cu reprezentanţii sindicatelor sau ai salariaţilor, prin contractele colective de muncă, clauze privind acordarea alocaţiei individuale de hrană sub forma tichetelor de masă, precum şi forma suportului acestora, respectiv suport electronic şi/sau hârtie.
Angajatorii vor alimenta portofelul electronic cu valoarea nominală aferentă tichetelor de masă, care va fi folosită exclusiv pentru achiziţionarea de produse alimentare, fără a permite efectuarea de operaţiuni de retragere de numerar.
Guvernul a decis ca dreptul preşcolarilor şi elevilor din clasele I -IV din învăţământul de stat şi confesional de a primi miere de albine ca supliment nutritiv să fie suspendat din nou, atât în 2015, dar şi în 2016, cu argumentul necesităţii unor economii la buget.
Decizia a fost luată prin ordonanţă de urgenţă.
Legea 509/2006 stabileşte că pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi confesionale cu program normal de 4 ore, precum şi pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat şi confesional este acordată gratuit miere de albine, în limita unei cantităţi de 60 g/copil/săptămână.
Cantitatea de 60 g miere de albine/copil/săptămână poate fi distribuită, în funcţie de modul de ambalare, de două sau de trei ori pe săptămână.
În prezent, preşcolarii şi elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat şi confesional mai primesc lapte şi corn, precum şi mere, în cadrul programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli.
Guvernul vrea să aloce din nou bani primarilor, folosind o derogare de la Legea finanţelor publice. Banii ar urma să fie alocați din Fondul de rezervă bugetară, măsura fiind justificată prin numeroasele cereri din partea primarilor și evitarea acumulării de arierate.
Legea finanţelor publice locale stabileşte că bani din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului sunt repartizaţi unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe bază de hotărâri ale Guvernului, dar numai pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar.
Guvernul va apela însă la o nouă derogare de la această lege, relevă un proiect de ordonanţă de urgenţă.
“Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la prevederile din Legea privind finanţele publice, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prin hotărâre a Guvernului, pot fi alocate sume ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, pentru plata cheltuielilor curente şi de capital“, se arată în document.
La nivelul administraţiei publice centrale au fost primite foarte multe solicitări de la autorităţile administraţiei publice locale de alocare de sume pentru echilibrarea bugetelor locale din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului şi în care prezintă situaţiile financiare deosebite, determinate de neîncasarea veniturilor din cotele defalcate din impozitul pe venit prin aceasta se justifică Guvernul.
Guvernul a aprobat modificarea Legii contabilităţii nr.82/1991 astfel încât persoanele fizice care desfăşoară activităţi în scopul realizării de venituri să-şi poată ţine evidenţa contabilă pe baza regulilor contabilităţii în partidă simplă, a declarat ministrul Bugetului, Darius Vâlcov.
“Prin prezentul proiect de act normativ se introduce opţiunea pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi cu scopul realizării de venituri să conducă evidenţa contabilă pe baza regulilor contabilităţii în partidă simplă sau, la opţiunea acestora, pe baza regulilor contabilităţii în partidă dublă. Toate aceste modificări – şi vom veni în continuare cu altă modificare – s-au făcut potrivit unei Directive din 2013 a Uniunii Europene”, a mai spus Darius Vâlcov.
În 25 iunie judecătorii Curţii Constituţionale au respins sesizarea formulată de parlamentarii PDL şi PNL privind proiectul de abilitare a Guvernului să emită ordonanţe în vacanţa parlamentară. Decizia este una definitivă.
Programul legislativ privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanţe în vacanţa parlamentară a fost aprobat la 3 iunie de către Senat, iar la 17 iunie de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.
Documentul prevede emiterea de ordonațe în 10 domenii, și anume: Finanţe, Economie, Dezvoltare regională, Administraţie, Apărare, Sănătate, Muncă, Agricultură, Mediu, Fonduri Europene, Justiţie, Educaţie, Transporturi, Infrastructură.
Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în vacanţa parlamentară, în domeniile Finanţe, Economie, Dezvoltare regională, Administraţie, Apărare, Sănătate, Muncă, Agricultură, Mediu, Fonduri Europene, Justiţie, Educaţie, Transporturi, Infrastructură, a fost aprobat de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor şi urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, forul decizional.
De asemenea senatorii jurişti au adoptat şi un amendament, prin care au introdus, la capitolul Agricultură, abilitatea Guvernul de a modifica Legea nr. 191/2012 – act oferit de orice program legislativ, privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernul nr. 23/2010, privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor, caprinelor, ecvideelor şi bovinelor.