Tag-Archive for » funcţionar public «

Dispoziţiie privind normele Legii statutului funcţionarilor publici a constituit de-a lungul timpul o susrsă inepuizabilă de motive ale unor excepţii de neconstituţionalitate.

Potrivit ultimelor noutăţi legislative a fost sesizată din nou Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că prevederile din Legea nr. 188/1999 contravin dispoziţiilor constituţionale invocate dat fiind faptul că, în caz de reorganizare a autorităţii sau instituţiei publice, la numirea în noile funcţii publice sau, după caz, în noile compartimente, nu este asigurată egalitatea salariaţilor având aceeaşi profesie, în cadrul aceleiaşi unităţi, deoarece criteriul prioritar de numire este cel prevăzut la lit. a), respectiv categoria, clasa şi, după caz, gradul profesional ale funcţionarului public, iar nu modul de îndeplinire a îndatoririlor profesionale – “capacitatea sa”. Mai mult …

Un număr de 41 de parlamentari au depus la Senat o propunere legislativă de modificare a Codului penal, conform căreia definirea funcţionarului public ar urma să fie schimbată, astfel încât să îi excludă din această categorie pe preşedintele României, pe parlamentari, dar şi pe aleşii locali.

Mai exact, funcţionar public ar urma să fie persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie, ‘exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti sau exercită o funcţie publică, cu excepţia persoanelor care au fost alese în funcţii de demnitate publică’.

Mai mult …

Funcţionarul public răspunde disciplinar pentru faptele desfăşurate în timp exercitării activităţiii. Odată cu răspunderea disciplinară se instituie şi răspunderea civilă, atât pentru pagubele produse cu vinovăţie patrimoniului autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionează cât şi pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit.

Art. 85 din Legea nr. 188/1999 prevede că repararea pagubelor aduse autorităţii sau instituţiei publice în situaţiile se dispune prin emiterea de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice a unui ordin sau a unei dispoziţii de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în cazul în care există o hotărâre judecătoarescă, pe baza acesteia. Mai mult …

Una dintre cele mai controversate infracțiuni din ultima vreme este cea cu privire la abuzul în serviciu. Au curs râuri de cerneală, fiecare și-a dat cu părerea, însă, în final, este bine ca cei care au cunoștințe de specialitate în domeniu să se pronunțe cu privire la aceasta.

Într-un dosar penal cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu a fost sesizată CCR pentru a se pronunța dacă este constituțională prevederea cu privire la pedepsirea tentativei în cazul acestei infracțiuni. Mai mult …

Exprimările vagi, echivoce, pot suna foarte bine într-o lucrare de beletristică, însă textul legii penale – a cărei interpretare eronată poate nărui destine umane sau conduce la condamarea unor nevinovați, e ultimul loc în care-ai vrea să le găsești.

Art. 249 alin. 1 din Codul penal din 1969 prevede că „încălcarea din culpă, de către un funcţionar public, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă s-a cauzat o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi (…) sau o pagubă patrimoniului acesteia ori o vătămare importantă intereselor legale ale unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la doi ani sau cu amendă”. Mai mult …

În 9 aprilie 2015 a intrat în vigoare legea 71/2015 care a precizat că prin nivel de salarizare în plată pentru funcțiile similare înseamnă același cuantum al salariului de bază cu cel al salariaților având aceeași funcție în care au fost incluse după 31 decembrie 2009 sumele aferente salariului de încadrare și sporurile de care au beneficiat anterior acestei date cu condiția ca salariatul angajat, numit sau promovat să îndeplinească aceleași condiții de studii, de vechime și să își desfășoare activitatea în aceleași condiții la data angajării sau promovării.

Au fost numeroase categorii de personal care nu au beneficiat de sporul de 15% care trebuia să li se acorde pentru titlul de doctor științific. Mulți dintre ei și-au căutat dreptatea în instanță considerându-se discriminați de modul în care angajatorii au înțeles să aplice prevederile legale. Mai mult …

Statul funcţionarul bancar a creat de-a lungul timpului un dezechilibru în practica judiciară iar în acest context Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie i s-a solicitat să pronunţe o hotărâre prealabilă.

Problema supusă în atenţia Curţii este “Dacă, în sensul legii penale, funcţionarul bancar, angajat al unei societăţi bancare cu capital integral privat, autorizată şi aflată sub supravegherea Băncii Naţionale a României, este sau nu funcţionar public, în accepţiunea art. 175 alin. (2) din Codul penal.” Mai mult …

Infracţiunea de delapidare constă în însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează.

Menţionăm că articolul 295 C. penal reglementează această infracţiune.

În ceea ce priveşte subiectul acestei infracţiuni de-a lungul timpului, au fost formulate mai multe opinii iar în acest sens vom analiza un caz practic. Mai mult …

Președintele a trimis Parlamentului spre reexaminare legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici. Șeful statului face referire la art. I pct. 18 și pct. 22, care abrogă dispozițiile legale conform cărora funcționarului public trimis în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni precum cele de corupție și de serviciu i se suspendă de drept raportul de serviciu.

Acesta susţine că intervenția legislativă prevăzută la art. I pct. 18 și pct. 22 din legea transmisă la promulgare nu se justifică.

O asemenea normă afectează funcția publică și poate genera o serie de consecințe dificil de gestionat, explică Administrația Prezidențială în documentul citat și dă un exemplu: atunci când în cadrul aceleiași instituții publice, unui contractual trimis în judecată angajatorul îi poate suspenda contractul de muncă, în timp ce împotriva unui funcționar public aflat în aceeași situație, angajatorului îi este interzisă această posibilitate.

Infracțiunea de conflict de interese a fost reglementată în vechiul Cod penal fiind preluată de actuala lege penală. Acest tip de infracțiune de conflict de interese presupune fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act sau a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă sau afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat sau beneficiază de foloase de orice natură. Această infracțiune se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică. În vechiul Cod penal fapta era pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durată maximă.

Modul de redactare a textului de lege a generat sesizarea CCR care a pronunțat Decizia 603/2015 care a fost publicată în Monitorul Oficial 845 din 13 noiembrie 2015 care a stabilit că nu este legală incriminarea conflictului de interese din mediul privat, deoarece s-ar încălca libertatea economică și dreptul la muncă al celor vizați. Astfel, sintagma „raporturi comerciale” și „în cadrul oricărei persoane juridice”, sunt neconstituționale. Mai mult …