Potrivit ultimelor noutăţi legislative, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat asupra statutului personalului cu statut de funcţionar public încadrat în serviciul de control în sănătate publică din direcţiile de sănătate publică.
Tag: funcţionar public
Incompatibilităţile reflectă acele situaţii în care un oficial public exercită mai multe funcţii în acelaşi timp, deşi este interzis de lege.
Incompatibilităţile privind demnităţile publice şi funcţiile publice sunt cele reglementate de Constituţie, de legea aplicabilă autorităţii sau instituţiei publice în care persoanele ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică îşi desfăşoară activitatea, precum şi de dispoziţiile prezentului titlu.
Un conflict de interese este o situație în care o persoană sau organizație este implicată în mai multe interese, de exemplu interese financiare sau de altă natură, ce pot corupe sau afecta major luarea deciziilor corecte și imparțiale de către acea persoană sau organizație.
Un oficial public este în conflict de interese atunci când, în virtutea funcţiei publice pe care o ocupă, ia o decizie sau participă la luarea unei decizii cu privire la care are şi un interes personal.
Răspunderea disciplinară a funcționarilor publici îşi are izvorul în dispozițiile art.77 alin.(1) din Legea nr. 188/19991 privind Statutul funcționarilor publici, potrivit cărora „încălcarea cu vinovăție de către funcționarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcției publice pe care o dețin şi a normelor de conduită profesională şi civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a acestora”.
Conform legislaţiei, art. 77 alin. 2 legea nr. 188/1999, constituie abatere disciplinară:
Încă de la început de carieră, orice funcționar public ar vrea să crească într-un an cât alți-n trei, precum Făt-Frumos din poveste. Unii angajați la stat – și nu puțini – aspiră să ajungă departe, de s-ar putea chiar în breasla înalților funcționari publici. Fiindcă nu-i puțin lucru să obții funcția de prefect, de secretar general într-un minister sau de inspector guvernamental (mai ales că multe simbrii din sectorul public au luat considerabil „în greutate”, de ceva vreme).
Sistemul fiscal de colectare şi administrare a bugetului naţional al României are un deficit de aproximativ 3.700 de funcţionari publici, generat de lipsa angajărilor de aproximativ 7 ani, afirmă reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Finanţe (FNSF).
Consiliul Naţional al FNSF s-a reunit în şedinţa extraordinară pentru a analiza declaraţiile publice privind reducerile de personal, în condiţiile în care ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a anunţat pe 10 noiembrie că peste 4.000 de posturi din administraţie vor dispărea, iar cele mai multe posturi, peste 3.200, vor fi din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
Președintele Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale a României (CCR) legea care prescrie după trei ani faptele de conflict de interese sau incompatibilitate săvârșite de demnitari sau funcționari publici.
Legea a fost respinsă de Iohannis pe motiv de neconstituţionalitate. Șeful statului arată că legea supusă controlului de constituţionalitate prevede că “faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor”.
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici stabilește în favoarea tribunalelor competenţa materială exclusivă în soluţionarea cauzelor având ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, fără a face distincţie după cum autoritatea publică pârâtă este una de nivel central sau local. Art. 10 din Legea nr. 554/2004 este înlăturat de la aplicare, întrucât are caracter de lege generală în raport de dispoziţiile speciale ale art. 109 din Legea nr. 188/1999, neputând justifica o competenţă materială a instanţei de judecată stabilită în raport de rangul autorităţii publice emitente a actului administrativ contestat.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul Codului administrativ, cu 175 de voturi \’pentru\’, 33 \’împotrivă\’ şi 15 abţineri.
‘Funcţionarii publici vor da evaluări scrise anuale iar cei care vor avea pregătirea şi eficienţa solicitate de instituţiile în cauză vor rămâne, care nu, vor pleca ‘acolo unde se regăsesc mai bine”, a declarat iniţiatorul.
El a susţinut că noul cod, care are peste 800 de articole, modifică pentru prima oară în România administraţia publică centrală şi locală şi doreşte eficientizarea corpului funcţionarilor publici.
Ministerul Public a anunțat că a fost finalizată o analiză privind impactul modificărilor legislative ale Codului penal care vizează infracțiunile de abuz în serviciu și de neglijență în serviciu, din perspectiva încălcării obligației statului de a asigura, prin politica sa penală, o protecție efectivă a cetățeanului în fața faptelor de natură ilicită care îi aduc atingere drepturilor sau intereselor sale legitime, potrivit unui comunicat.
”În ceea ce privește incriminarea propusă pentru abuzul în serviciu, analiza a evidențiat că textul final restrânge nepermis de mult domeniul de aplicabilitate al infracțiunii, fiind încălcate dispozițiile Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la data de 31 octombrie 2003. Totodată, forma propusă pentru modificarea articolului 297 din Codul penal (abuzul în serviciu) excede aspectelor analizate de Curtea Constituțională, care nu a pus în discuție limitarea sferei de aplicabilitate a infracțiunii.