Comisia Europeană a prezentat o comunicare privind construirea unei Europe sociale puternice pentru tranziţii juste.
Această comunicare stabileşte modul în care politica socială va contribui la depăşirea provocărilor şi la valorificarea oportunităţilor de astăzi, propunând acţiuni la nivelul UE pentru lunile următoare şi solicitând feedback cu privire la acţiunile suplimentare de la toate nivelurile din domeniul ocupării forţei de muncă şi al drepturilor sociale.
Absolvenţii în vârstă de minimum 16 ani ai instituţiilor de învăţământ, care îşi caută de lucru prin Agenţia Municipală de Ocupare a Forţei de Muncă (AMOFM) pot primi indemnizaţie de şomaj timp de 6 luni, dacă se înregistrează la agenţia de ocupare a forţei de muncă din raza căreia îşi au domiciliul, în maximum 60 de zile calendaristice de la data absolvirii, ca persoană în căutarea unui loc de muncă, informează AMOFM.
Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, un contingent de 20.000 de lucrători extracomunitari, nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în 2019, în creştere cu 5.000 faţă de anul trecut, informează un comunicat al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale (MMJS).
Comisia Europeană a anunțat că Parlamentul European, Consiliul și Comisia au ajuns la un acord provizoriu cu privire la cea de-a treia propunere a Comisiei de extindere a listei agenților chimici cancerigeni recunoscuți la locul de muncă. Prin acest acord, cinci agenți chimici cancerigeni suplimentari vor fi incluși în Directiva privind agenții cancerigeni și mutageni, potrivit unui comunicat.
Prim-ministrul a declarat că România se confruntă cu problema forţei de muncă, în special cea calificată, şi a punctat că este important ca românii plecaţi în străinătate să fie aduşi acasă.
Ea a adăugat că, pentru a rezolva problema forţei de muncă în domeniul medical, a fost crescut numărul medicilor rezidenţi.
S-a propus o modificare legislativă prin care muncitorii străini care sunt aduşi în România să fie plătiţi cu salariul minim, să nu existe obligativitatea de a primi salariul mediu brut pe economie.
“Astăzi, venim cu o nouă propunere. Pentru muncitorii străini care sunt aduşi în România există obligativitatea de a fi plătiţi la salariul mediu brut pe economie şi modificarea legislativă pe care dorim să o facem este ca ei să fie plătiţi cu salariul minim. Deci, să nu existe o obligaţie din partea angajatorilor să fie plătiţi cu salariul mediu brut. Ei se încadrează pe o scală de salarizare care începe cu salariul minim. Unul dintre colegi dădea următorul exemplu: dacă la o fabrică de confecţii ai un muncitor român care este plătit cu salariu minim, de ce să aduci un muncitor străin care să fie plătit cu salariu mediu, în condiţiile în care prestează aceeaşi muncă. Având în vedere criza majoră de forţă de muncă din economia românească, trebuie două măsuri luate: aceasta, împreună cu alocarea unor contingente mai mari de muncitori străini pentru a acoperi necesarul de forţă de muncă”, a precizat iniţiatorul propunerii.
Viața trăită prin țări străine, departe de cei dragi și de locurile în care te-ai născut și te-ai format ca om, prezintă multiple dificultăți, capcane, provocări. Aceste dificultăți nu sunt cunoscute, în detaliu și cu adevărat, decât celor care le-au trăit și le-au experimentat în viața de zi cu zi.
Milioane de români s-au văzut puși în situația în care preferabil a fost s-o ia de la zero, printre străini, decât să mai zăbovească în țara natală, istovindu-se prematur în confruntarea cu neajunsurile. Este, desigur, regretabil că atâția și atâția români nu și-au putut găsi rostul și împlinirea decât pe alte meleaguri, în alte state. Cauzele acestui exod ne sunt cunoscute tuturor.
Agenţii economici aveau disponibile 30.388 locuri de muncă, la nivel naţional, cele mai multe fiind înregistrate în municipiul Bucureşti – 4.627, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
La nivel naţional, cele mai multe locuri de muncă sunt oferite pentru muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (2.194), muncitor necalificat în industria confecţiilor (1.597), lucrător comercial (1.472), agent de securitate (1.413), manipulant mărfuri (1.316), şofer autocamion/ maşină de mare tonaj (909), confecţioner-asamblor articole din textile (834), muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptuşeli, zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet (798), muncitor necalificat la ambalarea produselor solide şi semisolide (764), ucenic (693)
Numărul de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România a fost suplimentat cu 8.000, dintre care 4.000 permanenţi şi 4.000 detaşaţi, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.
“Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, suplimentarea cu 8.000 a contingentului pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România (4.000 permanenţi şi 4.000 detaşaţi). Decizia de suplimentare a contingentului a fost adoptată după ce, în anul 2018, s-a observat o creştere cu peste 50% a numărului de avize de muncă eliberate (numărul avizelor de angajare pentru lucrători permanenţi eliberate în 2018 s-a dublat faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017). Raportat la numărul cererilor de eliberare a avizelor de muncă depuse în primele luni ale anului, s-a constatat că acestea au crescut cu 55%, în perioada 01.01 – 03.05.2018”, se menţionează în comunicatul oficial.
Se spune că „munca îl înnobilează pe om”. Totuși, unora dintre noi numai la noblețe și înnobilare nu le stau gândurile! Nici munca nu-i prea încântă.
Ba, mai mult, există indivizi care caută să culeagă de unde n-au semănat și să se înfrupte din roadele muncii altora. Când îi întrebi, aceștia se declară, cu falsă amărăciune, „inapți de muncă”, de efort, dar la auzul cuvântului „angajare” o rup la fugă cu o vigoare surprinzătoare, demnă de atletul ce deține recordul mondial la proba de 100 de metri.