Categories
Autorităţi şi instituţii publice Ştiri

Ultimele decrete semnate de Preşedinte!

Preşedintele României, a semnat următoarele decrete, potrivit unui comunicat:

– decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2019 pentru modificarea Legii nr. 52/2015 privind aprobarea plăţii anuale a cotizaţiilor şi serviciilor lingvistice pentru organizaţiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol şi agroalimentar;

Categories
Fiscalitate Ştiri

Un procent de 4% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici va fi direcţionat anual către Fondul cinematografic

În Monitorul Oficial nr. 340/2020 a fost publicată Legea nr. 50/2020 pentru modificarea art. 13 din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.

Categories
Agricultură şi silvicultură Articole Economie Protectia mediului

Legea vânătorii – făcută pe placul oierilor. Au dispărut toate problemele, acum?

dog shepherdDeşi s-au petrecut la final de 2015, scenele de la “protestul ciobanilor” ne-au făcut să ne reamintim de mineriadele din ’90, prin violenţa unor momente. “Români adevăraţi, ştiu să-şi ceară drepturile!”, au zis unii observatori. Ciobanii nu s-au dovedit intimidabili. Dacă tot au ajuns în faţa “Casei Poporului” s-au autoinvitat în curte. Păi, nu sunt ei poporul?! Nemulţumirea ciobanilor ştim de unde-a pornit: prevederile privind limitarea numărului de câini ciobăneşti.

Fiind aşa de hotărâţi, li s-a făcut pe plac, în aplauzele generale. Aşa a apărut OUG 60/2015 pentru suspendarea art. 23 alin. (1) literele (c) şi (k) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, act care-a văzut lumina tiparului în “Monitorul oficial” 951/2015.

Categories
Administraţie publică centrală Agricultură şi silvicultură Articole Autorităţi şi instituţii publice Drept penal Protectia mediului

Legea vânătorii a fost modificată şi completată… cu scandal şi controverse!

wildÎn pofida braconajului şi a exceselor săvârşite prin exploatarea unor breşe legislative, codrii româneşti încă mai sunt populaţi de o faună bogată. Atitudinea românilor faţă de vânătoare variază mult, de la o respingere totală şi până la o pasiune neţărmurită care incită la ilegalităţi.

Codru-i frate cu românul! De aceea nici nu-i de mirare că atât legislaţia privind exploataţiile forestiere, cât şi cea referitoare la fondul cinegetic reprezintă subiecte sensibile, ce provoacă îndârjite confruntări… din fericire doar verbale!

Categories
Autorităţi şi instituţii publice Ştiri

Au fost promulgate două legi care privesc organizarea şi funcţionarea ASF

iohanis

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat două legi pentru aprobarea unor ordonanţe de urgenţă care vizează organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Astfel, au fost promulgate:
– Legea privind aprobarea O.U.G. nr. 78/2013 pentru completarea O.U.G. nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, și
– Legea privind aprobarea O.U.G. nr. 94/2013 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 93/2012, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România.

De asemenea, potrivit unui comunicat de presă al Președinției României, în data de 15 iunie 2015, a mai fost promulgată și Legea privind modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Categories
Proiecte şi propuneri legislative Ştiri

Legea vânătorii şi a fondului cinegetic, trimisă spre reexaminare

vanatori
Preşedintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului reexaminarea Legii de modificare şi completare a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic.

Intervenţiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi considerăm că sunt de natură să aducă atingere unor drepturi fundamentale prevăzute de Constituţie, cum este dreptul de proprietate, să afecteze protejarea unor specii cinegetice şi, în consecinţă, să antreneze declanşarea unei noi proceduri de infringement împotriva României. De asemenea, în opinia noastră, Legea privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, în forma transmisă la promulgare, ridică şi probleme de ordin tehnic – legislativ, precum şi de respectare a procedurii parlamentare de adoptare a legilor“, se arată în cererea de reexaminare.

La începutul lunii martie, Coaliţia Natura2000 i-a cerut preşedintelui Iohannis să trimită la Parlament pentru revizuire proiectul pentru modificarea Legii vânătorii, adoptat în 25 februarie şi trimis spre promulgare, motivând că acesta aduce prejudicii grave dreptului de proprietate şi încalcă acte normative ce corespund cerinţelor UE.

Categories
Articole Drept penal

Braconajul românesc din anotimpul de iarnă: pasiune dusă la extrem sau sfidarea legii !?

Oricât de mare ar fi pasiunea unei persoane de a vâna, de a-şi pune în practică calităţile de vânător desăvârşit, trebuie să respecte un cod etic dar şi prevederile legale referitoare la regimul armelor şi muniţiilor – Legea nr. 295/2004, precum şi cele referitoare la vânătoare şi protecţia fondului cinegetic – Legea nr. 407/2006.

Din dorinţa de a fi de ajutor celor care se gândesc să participe la o vânătoare pe meleagurile ţării, în viitorul apropiat sau mai îndepărtat,  am să prezint în continuare cerinţele ce trebuie îndeplinite în acest sens, precum şi câteva exemple de procese judiciare, proaspăt finalizate, legate de comiterea infracţiunii de braconaj cinegetic. De asemenea, se merită a fi menţionate şi speciile de animale şi perioadele legale în care se poate vâna în anotimpul de iarnă.

Ce se înţelege prin braconaj

Ei bine, conform art. 1 lit. c din legea mai sus menţionată, braconajul este “acţiunea desfăşurată în vederea obţinerii aceloraşi efecte ca şi prin acţiunea de vânătoare, fără a fi îndeplinite condiţiile legale pentru desfăşurarea acesteia din urmă”.  Iar potrivit art. 1 lit. u din acelaşi act normativ, vânătoarea este definită ca fiind “acţiunea de pândire, căutare, stârnire, urmărire, hăituire sau orice altă activitate având ca finalitate capturarea ori uciderea exemplarelor aflate în stare de libertate.

Multe voci din domeniul silvic afirmă faptul că  braconajul poate fi eradicat, însă propun să nu ne amăgim singuri, spun asta pentru că omul este foarte inventiv, iar unii dintre concetăţeni  vânează pentru a se hrăni pe ei şi familiile lor. Un obiectiv mai realist de atins al autorităţilor, ar fi ţinerea sub control a braconajului şi luarea tuturor măsurilor necesare ca acesta să nu capete proporţii.

Activităţile interzise de lege plus explicaţiile de rigoare unde este cazul            

De legi aspre în acest domeniu nu ducem lipsă, alta este problema şi anume punerea în aplicare a acestora! De exemplu, potrivit art. 42 alin. 1, constituie infracţiune de braconaj şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani sau cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei următoarele activităţi:

  • vânătoarea fără permis de vânătoare, cu excepţia cazurilor în care această opereţiune este realizată de elevii şi studenţii din unităţile de învăţământ abilitate, în care se studiază ca disciplină vânatul şi vânătoarea.
  • vânătoarea fără autorizaţie legală;
  • vânătoarea prin folosirea ogarilor sau a metişilor de ogari;
  • vânarea speciilor de vânat strict protejate în alte condiţii decât cele legale;
  • vânătoarea în parcuri naţionale, în rezervaţii ştiinţifice;
  • vânarea mamiferelor prin utilizarea capcanelor neautorizate;
  • vânarea în afara perioadelor legale de vânătoare la specia respectivă;
  • urmărirea vânatului rănit pe alt fond de vânătoare, fără acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond, cu arma de vânătoare, în afara căilor de comunicaţie; (Asta chiar dacă arma de vânătoare este închisă în toc şi descărcată, este interzisă tranzitarea unui alt fond de vânătoare decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze).
  • vânătoarea pe alt fond de vânătoare decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze; (Nu se poate invoca de catre nimeni necunoaşterea legii şi implicit nici faptul că nu cunoştea limitele unui fond cinegetic. Indiferent dacă este însoţit de paznicul de vânătoare sau nu, vânătorul are obligaţia de a cunoaşte limitele fondului cinegetic unde este autorizat să vâneze şi, totodată, să nu depăşească aceste limite).
  • vânătoarea prin utilizarea pe timp de noapte a autovehiculelor sau a dispozitivelor care permit ochirea şi tragerea pe întuneric; (Este deci permisă vânătoarea pe timp de noapte dacă este desfăşurată la pândă, prin folosirea unor dispozitive care nu amplifică lumina ori permit ochirea (ex.: dispozitive tip nightvision, ori cele cu ochire laser).
  • vânătoarea cu exemplare de păsări de pradă, cu arcuri şi cu arbalete; (Aceste tipuri de vânătoare urmează să fie reglementate şi la noi, avandu-se în vedere faptul că în majoritatea ţărilor din UE sunt permise, gasindu-şi tot mai mulţi adepti).

Complicitatea privind săvârşirea infracţiunii        

 Este bine de ştiut că în toate cazurile,  complicitatea la acţiunile prezentate mai sus, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei.

Sancţiunile pecuniare nu sunt mai prejos      

 Pe langa sancţiunile de ordin penal, şi cele de ordin pecuniar sunt destul de consistente. Astfel, bunurile care au servit la săvârşirea infracţiunilor precum , armele, mijloacele de transport, trofeele de vânat şi vânatul ce a facut obiectul acelor infractiuni se confiscă.

Dacă mai există vreo urmă de îndoială în ceea ce priveşte asprimea legii, ei bine, “persoanele care se simt cu musca pe căciulă” ar face bine şă cunoască şi conţinutul art. 46. Conform acestui articol, chiar dacă s-a braconat doar o prepeliţă sau un iepure, fapta nu poate fi privită ca una lipsită de importanţă, sancţionabilă doar cu amendă administrativă!

Ce se poate vâna          

În general se vânează mistreţi, prepeliţe, sitari, turturele, porumbei, rate şi gâşte sălbatice, rapitoare cu păr sau pene.  De pe data de 15 octombrie  se vânează fazani, cerb carpatin, cerb lopatar şi urs (ursul se vânează doar pe bază de autorizaţie specială).

Conform statisticilor, ursul din România este într-un regres vizibil, atât din punct de vedere numeric, precum şi din punct de vedere al calităţii populaţiei. Cauza este distrugerea tot mai accentuată a habitatelor sale şi nu în ultimul rând, vânătoarea iraţională la nadă ( în acest caz, este cam impropriu folosit termenul de vânătoare, deoarece braconierii nu trebuie să se obosească prea mult, este suficient să se ascundă într-o cabană sigură şi să aştepte un urs înfometat. Noţiunea de tir cu arma se potriveşte mai bine unei astfel de activităţi).

Numărul  lupilor înregistrează fluctuaţii, în funcţie de zonă. Astfel, în deltă, câmpie şi dealuri este foarte slab reprezentat, dar în zonele montane numărul acestora este în creştere, în dauna erbivorelor. De preferat ar fi să nu se vâneze lup în zona deltei, câmpiilor şi dealurilor, însă, să interzici vânătoarea în zonele de munte ar fi o altă mişcare proastă, asta deoarece lupii  fac prăpăd în rândul cervidelor.

Iubitori de animale sau nu, este datoria noastră, a tuturor să protejăm ceea ce încă mai există pe meleagurile acestei ţări. Vânătoarea de animale trebuie să fie una rezonabilă, în caz contrar, pierderea unor specii de animale va atrage după sine dispariţia altor specii, aceasta deoarece lanţul trofic nu mai este acelaşi fără o verigă.