Tag-Archive for » finanţare «

Statul îşi propune să susţină intreprinderile mici şi mijlocii iar sprijinirea sectorului IMM reprezintă o prioritate a programului economic.

Întrucât perioada de implementare a Programului de de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici şi mijlocii, aprobat prin OUG nr. 92/2013 a expirat la data de 5 decembrie 2016, iar de la această dată nu mai pot fi acordate garanţii pentru noi linii de credit destinate finanţării capitalului de lucru;În scopul creării unui cadru legislativ favorabil pentru creşterea gradului  de eligibilitate bancară  al IMM-urilor şi de îmbunătăţire a accesului acestora la finanţare s-a propus, potrivit ştirilor juridice, un roiect de finanţare. Mai mult …

Cu ani în urmă, scriitorul și filosoful american Vernon L. Howard a lansat, către semenii săi, îndemnul de a umbla pe cărările vieții ca și cum ar avea întotdeauna ceva nou de învățat, în scopul de a învăța necontenit. Îndemnul său amintește de mai vechea observație autohtonă conform căreia „omul cât trăiește învață”.

În „Monitorul Oficial” 693/2017 a văzut lumina tiparului HG 598/2017 privind aprobarea metodologiei de acreditare, evaluare periodică, organizare și funcționare a centrelor comunitare de învățare permanentă. Mai mult …

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a prelungit sesiunea de primire a cererilor de finanțare aferentă submăsurii 4.1a “Investiții în exploatații pomicole” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 pentru zona de aplicabilitate ITI Delta Dunării până la 30 septembrie 2017, ora 17:00.

De asemenea, a prelungit și sesiunea pentru proiectele depuse prin submăsura 6.3 “Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” din zona ITI Delta Dunării, până la 31 august 2017, ora 17:00.

Alocarea financiară stabilită pentru sesiunea din acest an aferentă submăsurii (sM) 4.1a ITI Delta Dunării este de 5 milioane de euro. AFIR a primit până în prezent 3 cereri de finanțare în valoare de peste 1,7 milioane de euro, prin intermediul 4.1a ITI Delta Dunării. Mai mult …

Omul onest pune de-o parte bani albi pentru zile negre iar individul certat cu legea agonisește grămezi de bani negri pentru… nopți albe. Aceasta pentru că oricine poate spune „adio” somnului odihnitor, precum și liniștii sufletești, atunci când are seiful (ori salteaua) doldora de bani negri!

Chiar dacă există câteva metode vechi, patentate, de spălat banii, plus o mulțime de metode proaspăt născocite, banul negru nu-l poți curăța cu toată apa Oceanului Planetar. Deseori, proprietarul banilor negri ajunge să se dea singur în vileag, intrând în vizorul autorităților, prin repetate tranzacții sau operațiuni bancare suspecte.

În „Monitorul oficial” 415/2017 a fost publicată Legea 125/2017 privind modificarea și completarea Legii 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului. Mai mult …

Ministerul Finanţelor propune un nou program prin care să se împrumute direct de la populaţie, Tezaur, în cadrul noii strategii de administrarea datoriei publice corespunzătoare strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2017-2019 se arată într-un comunicat transmis.

Ministerul a revizuit strategia de administrare a datoriei publice pentru perioada 2017-2019, pentru ca aceasta să fie în concordanţă cu indicatorii prevăzuţi în strategia fiscal-bugetară pe termen mediu.

Ca şi în strategiile precedente, Finanţele susţin, ca obiective generale, că doresc creşterea lichidităţii pieţei interne a titlurilor de stat, limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice şi sigurarea necesarului de finanţare în condiţii de minimizare a costurilor pe termen mediu şi lung.

eeEficiența energetică este o noțiune tot mai des pomenită, în actualul context. Practic, eficiența energetică ne permite să avem acces la aceleași beneficii – de pildă iluminat ambiental sau o bună încălzire a clădirilor în sezonul rece, în condițiile în care consumul de energie este, finalmente, mai redus. Și costurile pe măsură, mai scăzute. Sună foarte bine, nu-i așa? Mai mult …

id-100276679-300x204

În data de 23 noiembrie, Klaus Iohannis a promulgat Legea parteneriatului public-privat, după trei ani de la iniţierea proiectului de către guvernul Ponta.

Proiectul iniţial a fost adoptat de Senat în noiembrie 2013, apoi de Camera Deputaţilor în decembrie 2013.

În ianuarie 2014 preşedintele de la acea vreme, Traian Băsescu, a cerut reexaminarea legii. Însă, pe 11 iunie 2014, Camera Deputaţilor a respins obiecţiile preşedintelui Traian Băsescu la legea parteneriatului public-privat şi a adoptat legea în forma iniţială.

Legislativul a reluat din nou dezbaterile pe acest proiect în 2015, legea fiind adoptată pe 7 noiembrie 2016 de Camera Deputaților.

Legea parteneriatului public-privat prevede metode de finanțare și execuție a unor lucrări de investiții în regim de parteneriat al statului cu firme private.

impozit-specific

Potrivit declaraţiilor consilierului în cadrul cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, în circa două săptămâni, Guvernul vrea să adopte o schemă de ajutor de stat pentru ajutorarea regiunilor mai puţin dezvoltate.

Această schemă va avea un buget anual de 50 de milioane de euro din 2017 până în 2020. Din acest buget anual vom avea o sumă dedicată pentru aceste regiuni. Pentru Vaslui – Iaşi vom avea 5 milioane euro pe an pentru investiţii între 1-5 milioane euro. Deci vrem ca în Vaslui – Iaşi să finanţăm din 2017 până în 2020 în jur de 10-15 noi facilităţi de producţie. Asemănător vrem să facem la Roşia Montană – Munţii Apuseni şi în Valea Jiului – Petroşani“, a precizat Ionel Dancă.

image-2013-12-30-16313356-70-autostrada-romaniaMaster Planul General de Transport (MPGT) al României vizează două perioade de programare consecutive, respectiv 2014 – 2020 şi 2020 – 2030. Documentul prezintă cadrul general de dezvoltare a infrastructurii de transport, sursele de finanţare, strategia de implementare a proiectelor, dar şi asigurarea activităţii de întreţinere şi reparaţii curente până în anul 2030.

Conform datelor CNAIR, în cadrul Master Planului General de Transport sunt prevăzute continuarea şi finalizarea proiectelor pe construcţia autostrăzilor Lugoj – Deva (lot 2, 3, 4) şi Sebeş – Turda (lot 1, 2, 3, 4), până în anul 2022, perioadă care corespunde actualului exerciţiu financiar 2014-2020).

Totodată, se are în vedere implementarea fazei a II-a a proiectelor fazate, ce vizează modernizarea/reabilitarea DN 76 – Deva – Oradea, DN 66 – Rovinari – Petroşani, DN 56 – Craiova – Calafat, DN 5 – Bucureşti – Adunaţii Copăceni, DN 6 – Alexandria – Craiova, DN 73 – Piteşti – Braşov, dar şi lărgirea la patru benzi a Centurii Bucureşti Sud.

În acelaşi timp, pe lista proiectelor de construcţie a variantelor de ocolire/ poduri şi pasaje, respectiv finalizarea fazei a II-a a acestora, se află: Varianta de Ocolire Suceava, Varianta de Ocolire Braşov, Varianta de Ocolire Tg. Jiu, Varianta de Ocolire Carei, Varianta de Ocolire Caracal, Varianta de Ocolire Săcuieni, Pasaj Ciheiului, Pod pe DN 5 la Giurgiu, Modernizare Centura Bucureşti (A1 – DN 7 şi DN 2 – A2) şi Centura de sud a Municipiului Bucureşti.

În privinţa proiectelor noi se are în vedere finanţarea construcţiei de autostrăzi în execuţie, respectiv: Autostrada Suplacu de Barcău – Borş şi Autostrada Câmpia Turzii – Ogra – Tg. Mureş. 

La 14 septembrie, Guvernul a aprobat Master Planul General de Transport al României, document strategic care stabileşte principalele direcţii de dezvoltare a infrastructurii de transport din România în următorii 15 ani, pe toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval, aerian şi multimodal.

controlfiscal

Ministerul Finanțelor Publice a lansat în dezbatere publică un Proiect de HG privind aprobarea limitelor anuale, aferente anilor 2017, 2018 şi 2019, pentru finanţările rambursabile care pot fi contractate şi pentru tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de unităţile/ subdiviziunile administrativ-teritoriale.

Potrivit actului normativ, pentru încadrarea în nivelul anual al deficitului bugetului general consolidat, limitele anuale privind finanţările rambursabile care pot fi contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, reprezentând datorie publică locală, sunt în sumă de 1.200 milioane lei pentru fiecare dintre anii 2017, 2018 şi 2019.

De asemenea, pentru încadrarea în nivelul anual al deficitului bugetului general consolidat, limitele anuale privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale sunt în sumă de 1.200 milioane lei pentru fiecare dintre anii 2017, 2018 şi 2019.