Categories
Articole Drept penal

Martorul denunţător beneficiar al cauzei de nepedepsire poate fi subiect activ al infracţiunii de mărturie mincinoasă!

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

Obiectul sesizării are în vedere “Dacă martorul denunţător beneficiar al cauzei de nepedepsire, prevăzute la art. 290 alin. (3) din Codul penal, poate fi subiect activ al infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 din Codul penal, sau de favorizare a făptuitorului, prevăzută de art. 269 din Codul penal.”

Categories
Articole Drept penal

Plangerea prealabilă, o excepţie de la regula generală a oficialităţii procesului penal

În cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată, lipsa acestei plângeri înlătură răspunderea penală. Iar fapta care a adus o vătămare mai multor persoane atrage răspunderea penală, chiar dacă plângerea prealabilă s-a făcut numai de către una dintre ele.

Art. 157 alin. 3) C. penal prevede că fapta atrage răspunderea penală a tuturor persoanelor fizice sau juridice care au participat la săvârşirea acesteia, chiar dacă plângerea prealabilă s-a făcut numai cu privire la una dintre acestea.

Categories
Autorităţi şi instituţii publice Drept penal Ştiri

Legea privind sancţionarea faptelor de corupţie, în atenţia CCR!

Măsurile de prevenire, descoperire şi sancţionare a faptelor de corupţie sunt prevăzute de Legea nr. 78/2000.

Conform art. 12 lit.b folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

Categories
Articole Drept penal

Cum interpretăm noţiunea de “ajutor” dat făptuitorului?

Favorizarea făptuitorului constă în ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate.

Această infracţiune este reglementată de art. 269 C. penal, articol care potrivit ultimelor noutăţi legislative a constituit motiv de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate.

Categories
Articole Drept penal

Amnistia – luminiţa de la capătul tunelului

amnistiaÎntrucât omul nu poate exista decât în relaţie cu alţii, în interacţiunea sa cu ceilalţi oameni, fiecare trebuie să aibă o anumită conduită. Fiecare faptă este urmată de o consecinţă – pozitivă sau negativă.

Carrara a spus că „pedeapsa este moneda cu care se plăteşte infracţiunea”.

Această monedă este plătită atât într-un scop coercitiv, cât şi în scopul prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni şi al reeducării.

Se mai poate înfăptui şi altfel acest scop?

Pedeapsa veghează când statul doarme (Monava Dharma-Sastra)

Există însă momente când organismele statului, din considerente de politică penală, stau de pază.

De pildă, Parlamentul României poate adopta o lege organică, prin care este înlăturată răspunderea penală pentru infracţiuni comise anterior adoptării acestei legi (art.73 alin.3 lit.1 din Constituţia României).

Legea se numeşte „lege de amnistie” şi reprezintă un act de clemenţă prin care legiuitorul iartă poporul de săvârşirea anumitor infracţiuni.

Amnistia înlătură răspunderea penală pentru fapta săvârşită.

Chiar amnistiată însă, fapta a fost şi rămâne infracţiune (nu i se înlătură caracterul penal). Prin manifestarea de clemenţă a legiuitorului sunt înlăturate doar consecinţele săvârşirii infracţiunii – aplicarea şi executarea pedepsei.

Orice faptă de acelaşi fel comisă după adoptarea legii de amnistie, atrage răspunderea penală.

După ce criterii se aplică amnistia?

Opţiunea îi aparţine exclusiv legiuitorului, care poate alege să ierte necondiţionat sau să stabilească anumite condiţii (de pildă, prin infracţiune să nu se fi produs un prejudiciu sau ca infractorul să nu mai fi fost anterior condamnat etc.).

Amnistia, în principiu are un caracter general şi obiectiv în sensul că se referă la infracţiunile săvârşite şi nu la făptuitor.

Atenţie însă! Infracţiunile comise în ziua adoptării legii de amnistie nu cad sub incidenţa acesteia.