Tag-Archive for » expertiză «

Efectuarea unei expertize se dispune când pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanţă pentru aflarea adevărului în cauză este necesară şi opinia unui expert.

Dispunerea efectuării expertizei este prevăzută în art. 172 C. procedură penală. În alin. 12) al aceluiaşi articol se prevede că după finalizarea raportului de constatare, când organul judiciar apreciază că este necesară opinia unui expert sau când concluziile raportului de constatare sunt contestate, se poate dispune efectuarea unei expertize. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că în ceea ce privește criticile de respingere a obiectivelor expertizei fără a le pune în discuția părților și de efectuare a unui nou raport de expertiză, în realitate, aceste aspecte țin de necesitatea și utilitatea probelor administrate în cauză și care scapă controlului de legalitate în etapa procesuală a recursului.

Motivele dezvoltate de recurentă nu pot constitui obiect al controlului de legalitate al instanței de recurs, întrucât vizează modul în care au fost stabilite obiectivele expertizei administrate în cauză și motivele pentru care instanța a apreciat asupra necesității efectuării unei noi probe cu expertiza contabilă, toate aceste chestiuni reprezentând motive de netemeinicie care, în actuala reglementare nu pot forma obiect de analiză în această cale extraordinară de atac. Înalta Curte menționează că instanța de apel, în baza rolului devolutiv al apelului este suverană în ceea ce privește stabilirea situației de fapt, raportat la probele administrate în cauză, instanța de recurs, având obligația de a verifica aplicarea corectă a legii în raport de situația astfel stabilită. În recurs se judecă exclusiv în drept numai hotărârea recurată. Sunt și rămân câștigate cauzei faptele, astfel cum au fost apreciate de judecătorii fondului.  Mai mult …

Cei care și-au căutat dreptatea prin sălile de judecată au înțeles că „justiția târzie este justiție nulă.” (Willian Gladstone). Cei pentru care dreptatea nu a apărut în sala de judecată din România au înțeles că singura șansă pentru a reuși este să meargă la CEDO unde să solicite daune pentru prejudiciile create de modul în care s-a desfășurat procesul.

În esență cei care s-au adresat CEDO pe motiv că li s-a încălcat dreptul la un proces echitabil se regăsesc în epigrama lui Teodor Elefterescu: „Un avocat a spus: ce Dumnezeu?/Acest judecător judecă rău,/Dar altul a răspuns:-Tot ai noroc, /Sunt alții ce nu judecă deloc.” Mai mult …

Conform legislaţiei, efectuarea unei expertize se dispune când pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanţă pentru aflarea adevărului în cauză este necesară şi opinia unui expert.

Dispunerea efectuării expertizei sau a constatării este stabilită în art. 172 C. procedură penală, articol care a constituit subiectul unei excepţii de neconstituţionalittae.

Potrivit ştirilor juridice în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că efectuarea expertizei tehnice de către experţi oficiali, care fac parte din laboratoare sau instituţii de stat şi care primesc salariul de la stat, nu se bucură de prezumţia de imparţialitate. Aşa încât, având în vedere faptul că statul este parte civilă şi acuzator în cauză, expertiza tehnică trebuie efectuată de către un expert independent şi nu de către o persoană care primeşte salariul de la acesta. Mai mult …

focA fost lansat în dezbatere publică un Proiectul de Ordin al Ministrului Afacerilor Interne pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizarea şi autorizarea de securitate la incendiu şi protecţie civilă.

Conform referatului de aprobare al proiectului de ordin, prin promovarea actului normativ se urmăreşte:

  • scăderea costurilor administrative necesare obţinerii avizelor şi autorizaţiilor de securitate la incendiu, prin reducerea documentelor care trebuie depuse în vederea eliberării acestor acte, fiind avute în vedere:  eliminarea din cuprinsul reglementării a raportului de expertiză; eliminarea documentaţiilor tehnice aferente instalaţiilor utilitare, cu excepţia celor de protecţie împotriva incendiilor, rămânând ca măsurile privind securitatea la incendiu corespunzătoare acestor instalaţii să fie cuprinse numai în scenariul de securitate la incendiu; reglementarea modului de emitere a avizului/autorizaţiei de securitate la incendiu pentru intervenţii la construcţii autorizate, prin luarea în considerare doar a spaţiului supus lucrărilor respective.
  • responsabilizarea proiectantului în ceea ce priveşte elaborarea documentaţiei tehnice în conformitate cu reglementările în vigoare pentru construcţiile noi, respectiv să cuprindă măsuri alternative, justificate tehnic, pentru lucrări de modificare şi/sau la schimbarea destinaţiei construcţiilor existente;
  • eliminarea situaţiilor care au condus la blocaje sau la costuri suplimentare în obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu, pe bază de expertiză tehnică, după depăşirea termenului de 6 luni de la punerea în funcţiune, chiar dacă erau îndeplinite măsurile impuse de reglementările în vigoare; ş.a.

De asemenea, în proiect se mai arată că la data intrării în vigoare a prezentului ordin, se abrogă: Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 130/2007, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 89 din 5 februarie 2007 şi Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 3/2011, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 36 din 14 ianuarie 2011.

analiza laborator
Ministerul Sănătății a lansat în dezbatere publică proiectul de Ordin privind organizarea, funcționarea și metodologia de certificare a Centrelor de Expertiză pentru boli rare.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului, prin intermediul prezentului ordin se definește Centrul de expertiza pentru boli rare care este o structura funcțională, fără personalitate juridică, implicată în diagnosticarea şi furnizarea de asistenţă medicală de înaltă calitate, accesibilă şi eficientă din punct de vedere al costurilor pentru pacienți, a căror situaţie medicală necesită o concentrare deosebită de expertiză în domenii medicale în care expertiza este rară.

Ordinul reglementează caracteristicile generale și caracteristicile specifice ale Centrelor de expertiză pentru boli rare, organizarea și funcționarea, metodologia de certificare și criteriile minime care trebuie îndeplinite de către Centrele de expertiză pentru boli rare. Mai mult …

51de92b06876c-524x350

Potrivit unei decizii a Curţii Consituţionale din data de 26 maicu unanimitate de voturi, a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că prevederile art. 22 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, raportate la sintagma „la data întocmirii raportului de expertiză” cuprinsă în dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică sunt neconstituţionale.

Art. 22 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 prevede că „Acţiunea formulată în conformitate cu prevederile prezentului articol se soluţionează potrivit dispoziţiilor art.21-27 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în ceea ce priveşte stabilirea despăgubirii”.

Art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 stabileşte că „La calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia”.

În conformitate cu prevederile art. 189 din Codul de procedură penală, cheltuielile necesare şi alte cheltuieli ocazionate de desfăşurarea procesului penal se acoperă din sumele avansate de stat sau plătite de părţi.
De asemenea, conform art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000, republicată, privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală, cheltuielile necesare pentru efectuarea constatărilor, expertizelor, precum şi a altor lucrări medico-legale, categorie de acte ce intră în sfera de reglementare a art.189 alin.1) din Codul de procedură penală, dispuse de organele de urmărire penală sau de instanţele judecătoreşti constituie cheltuieli judiciare, iar sumele pentru acoperirea acestora, se suportă de către stat şi se cuprind distinct, după caz, în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau Ministerului Administraţiei şi Internelor, în conformitate cu articolul 189 alin.(2) din Codul de procedură penală.
Aşa cum se poate observa prevederile art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 şi cele ale art. 189 din Codul de procedură penală nu sunt pe deplin corelate, aspect ce ridică în practică o serie de probleme referitoare la posibilitatea suportării cheltuielilor de către părţi.
Ca urmare a abilitării Guvernului de a emite ordonanţe în domeniu, prin art. 1 pct. II poz.2 din Legea nr. 1/2013, se propune modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală.
Astfel, în scopul clarificării aspectelor referitoare la elementele ce compun costurile constatărilor, expertizelor, precum şi a altor lucrări medico-legale efectuate de instituţiile de medicină legală, dispuse sau solicitate de organele de urmărire penală sau instanţele judecătoreşti, se impune completarea articolului 7 cu un nou alineat care să indice în mod expres că în costul acestor servicii vor fi incluse doar tarifele pentru activităţile ce constituie operaţii de efectuare a constatărilor sau expertizelor, precum şi altor lucrări medico-legale solicitate.
Pentru a se realiza corelarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000 cu cele ale art. 189 Codul de procedură penală, este necesară completarea articolului 8 din acest act normativ cu prevederi referitoare la posibilitatea achitării de către părţi a costurilor.
Totodată, având în vedere necesitatea recuperării acestor cheltuieli judiciare avansate de stat, în condiţiile Codului de procedură penală, instituţiile de medicină legală vor fi obligate ca, odată cu eliberarea actului medico-legal (expertiză, constatare sau alte lucrări medico-legale), să emită şi un decont privind sumele de bani ce constituie cheltuieli judiciare avansate de stat. La întocmirea acestuia se va ţine cont de tarifele stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.1609/2006 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale, emisă în temeiul art. 35 din Ordonanţa Guvernului nr.1/2000, republicată. Acest document va fi depus de organele de urmărire penală sau de instanţa de judecată la dosarul cauzei şi va fi avut în vedere, cu ocazia pronunţării unei soluţii procedurale, pentru stabilirea cuantumului total al cheltuielilor judiciare ce cad în sarcina uneia dintre părţi sau, după caz, a statului.