Tag-Archive for » executare silita «

Codul de procedură civilă prevede în materie de executare silită perimarea acesteia. Astfel, în art. 697 alin. 1) C. procedură civilă se prevede că în cazul în care creditorul, din culpa sa, a lăsat să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării silite, ce i-a fost solicitat, în scris, de către executorul judecătoresc, executarea se perimă de drept.

Potrivit ştirilor juridice, dispoziţia de mai sus a fost criticată pe motiv de neconstituţionalitate fiind sesizată Curtea Constituţională. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în ceea ce priveşte competența de soluționare a unei cereri de încuviințare a executării silite, noţiunea de domiciliu care interesează regulile procedurii civile în general nu corespunde elementelor care interesează evidența populației, ci se identifică cu noțiunea de domiciliu de fapt, întrucât scopul normelor care guvernează procesul civil este acela al asigurării cunoașterii procesului și a actelor de procedură îndeplinite în cursul acestuia. În speţă, deşi potrivit cărţii de identitate, debitoarea avea domiciliul legal  în Craiova, aceasta avea domiciliul efectiv în București, la adresa din sector 2, întrucât are serviciu stabil în municipiul București, unde profesează ca învățător, astfel că instanţa competentă să soluţionze cererea e încuviinţare a executării silite a obligaţiei stabilite prin ordonanţă preşedinţială privind stabilre provizoriu domiciliu minoră este Judecătoria sectorului 2. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că măsura disjungerii nu poate fi folosită ca argument pentru dezinvestirea instanței prin invocarea necompetenței teritoriale, întrucât este o instituție pusă de legiuitor la dispoziția instanței de judecată atât în scopul unei mai bune administrări a justiției, cât și pentru respectarea dispozițiilor legale care impun soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.

(Decizia nr. 591 din data de 2 februarie 2018 pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect încuviințare executare silită)

Executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă. Creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu, este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui, este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.

Potrivit art. 664 alin. 2 din C. procedură civilă cererea de executare silită se depune, personal sau prin reprezentant legal ori convenţional, la biroul executorului judecătoresc competent ori se transmite acestuia prin poştă, curier, telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele justificative. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis un recurs în interesul legii prin care conferă o interpretare unitară Codului de procedură civilă în privința efectelor suspendării executării silite asupra conturilor poprite.

Suspendarea înlătură obligația băncilor de a indisponibiliza încasările ulterioare suspendării, arată ÎCCJ într-o decizie analizată de Profit.ro, lucru ce va permite debitorilor să folosească fluxurile viitoare de venituri. Mai mult …

Încuviințarea executării silite a cunoscut o serie de modificări de-a lungul timpului unele mai controversate decât altele, fapt ce a dus la sesizarea CCR și ulterior modificarea Codului de procedură civilă.

Astfel, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă la 15 februarie 2013 în cadrul încuviințării executării silite, instanța verifica să vadă dacă respectiva hotărâre îndeplinește toate condițiile pentru a putea fi pusă în executare, sens în care pronunța o încheiere prin care decidea asupra acestui aspect. Practic, cel interesat apela la un executor judecătoresc care se adresa apoi judecătoriei în circumscripția căreia se afla biroul său și solicita instanței încuviințarea executării silite. Mai mult …

Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, se poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii.

Art. 717 alin. 1 C. procedură civilă prevede că, contestaţia la executare se judecă cu procedura prevăzută de prezentul cod pentru judecata în primă instanţă, care se aplică în mod corespunzător. Potrivit ştirilor juridice, acest aliineat a constituit motiv de invocare a unei excepţii de neconstituţionalitate. Mai mult …

Regula este că obligația stabilită prin hotărârea unei instațe sau prin alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. Dacă debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, atunci se va trece la executarea silită pentru aducerea sa la îndeplinire.

Codul de procedură civilă a stabilit că executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepţia celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene şi bugetului Comunităţii Europene a Energiei Atomice, se realizează numai de către executorul  judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel.

Problema care a generat o practică neunitară la nivelul instanțelor de judecată a fost aceea de a ști cui îi aparține competența de a executa hotărârile judecătorești privind creanțe bugetare datorate în temeiul unor raporturi juridice contractuale care se fac venit la bugetul consolidat al statului. Mai mult …

Sunt situații în care în cadrul unui proces penal este obligatorie instituirea sechestrului asupra bunurilor inculpatului. De exemplu, dacă persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, în situația infracțiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, corupție. Problema care a generat controverse a fost aceea de a ști dacă instanța are obligația în astfel de cazuri să instituie sechestru atunci când din verificările efectuate rezultă că nu există niciun bun în patrimoniul inculpatului sau părții responsabile civilmente. Mai mult …

Legea dării în plată pare să fie o soluţie pentru unii dar alţii încă o contestă şi consideră că dispoziţiile sale nu sunt în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale.

Potrivit ultimelor noutăţi legislative, Legea 77/2016 a făcut din nou obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate.

S-a motivat că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, prin raportare la art. 1 alin. (4) coroborat cu art. 126 alin. (1) din Constituţie, deoarece legiuitorul nu poate interveni asupra raporturilor juridice consfinţite pe calea hotărârilor judecătoreşti, care se bucură de autoritate de lucru judecat. Mai mult …