Tag-Archive for » executare silita «

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că măsura disjungerii nu poate fi folosită ca argument pentru dezinvestirea instanței prin invocarea necompetenței teritoriale, întrucât este o instituție pusă de legiuitor la dispoziția instanței de judecată atât în scopul unei mai bune administrări a justiției, cât și pentru respectarea dispozițiilor legale care impun soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.

(Decizia nr. 591 din data de 2 februarie 2018 pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect încuviințare executare silită)

Executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă. Creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu, este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui, este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.

Potrivit art. 664 alin. 2 din C. procedură civilă cererea de executare silită se depune, personal sau prin reprezentant legal ori convenţional, la biroul executorului judecătoresc competent ori se transmite acestuia prin poştă, curier, telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele justificative. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis un recurs în interesul legii prin care conferă o interpretare unitară Codului de procedură civilă în privința efectelor suspendării executării silite asupra conturilor poprite.

Suspendarea înlătură obligația băncilor de a indisponibiliza încasările ulterioare suspendării, arată ÎCCJ într-o decizie analizată de Profit.ro, lucru ce va permite debitorilor să folosească fluxurile viitoare de venituri. Mai mult …

Încuviințarea executării silite a cunoscut o serie de modificări de-a lungul timpului unele mai controversate decât altele, fapt ce a dus la sesizarea CCR și ulterior modificarea Codului de procedură civilă.

Astfel, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă la 15 februarie 2013 în cadrul încuviințării executării silite, instanța verifica să vadă dacă respectiva hotărâre îndeplinește toate condițiile pentru a putea fi pusă în executare, sens în care pronunța o încheiere prin care decidea asupra acestui aspect. Practic, cel interesat apela la un executor judecătoresc care se adresa apoi judecătoriei în circumscripția căreia se afla biroul său și solicita instanței încuviințarea executării silite. Mai mult …

Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, se poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii.

Art. 717 alin. 1 C. procedură civilă prevede că, contestaţia la executare se judecă cu procedura prevăzută de prezentul cod pentru judecata în primă instanţă, care se aplică în mod corespunzător. Potrivit ştirilor juridice, acest aliineat a constituit motiv de invocare a unei excepţii de neconstituţionalitate. Mai mult …

Regula este că obligația stabilită prin hotărârea unei instațe sau prin alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. Dacă debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, atunci se va trece la executarea silită pentru aducerea sa la îndeplinire.

Codul de procedură civilă a stabilit că executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepţia celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene şi bugetului Comunităţii Europene a Energiei Atomice, se realizează numai de către executorul  judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel.

Problema care a generat o practică neunitară la nivelul instanțelor de judecată a fost aceea de a ști cui îi aparține competența de a executa hotărârile judecătorești privind creanțe bugetare datorate în temeiul unor raporturi juridice contractuale care se fac venit la bugetul consolidat al statului. Mai mult …

Sunt situații în care în cadrul unui proces penal este obligatorie instituirea sechestrului asupra bunurilor inculpatului. De exemplu, dacă persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, în situația infracțiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, corupție. Problema care a generat controverse a fost aceea de a ști dacă instanța are obligația în astfel de cazuri să instituie sechestru atunci când din verificările efectuate rezultă că nu există niciun bun în patrimoniul inculpatului sau părții responsabile civilmente. Mai mult …

Legea dării în plată pare să fie o soluţie pentru unii dar alţii încă o contestă şi consideră că dispoziţiile sale nu sunt în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale.

Potrivit ultimelor noutăţi legislative, Legea 77/2016 a făcut din nou obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate.

S-a motivat că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, prin raportare la art. 1 alin. (4) coroborat cu art. 126 alin. (1) din Constituţie, deoarece legiuitorul nu poate interveni asupra raporturilor juridice consfinţite pe calea hotărârilor judecătoreşti, care se bucură de autoritate de lucru judecat. Mai mult …

Fiscul nu va mai proceda la măsura executării silite a bunurilor imobile decât pentru datorii mari. Pentru creanţele mici, ANAF va merge doar pe popriri.

Se propune ca măsurile de executate silită să se aplice diferențiat în funcție de cuantumul și vechimea creanțelor fiscale, în vederea eficientizării activității de executare silită, în sensul direcționării resurselor către acțiunile complexe, desfășurate în vederea recuperării creanțelor cu valori semnificative, acțiuni ce constau în identificarea bunurilor urmăribile, aplicarea sechestrelor, valorificarea bunurilor, etc.
Pragurile, valoric şi de vechime, al creanţelor, vor fi stabilite prin ordin al ministrului Finanţelor.

Mai mult …

Decizia legiuitorului de a restitui banii românilor care au achitat taxa auto de poluare și cea privind timbrul de mediu, nu a venit dintr-un impuls de generozitate și din dorința de a îndrepta o greșeală. Impulsul a venit de la Curtea Europeană de Justiție care a stabilit că modul în care statul român înțelege să restituie sumele încasate contravine principiilor Uniunii Europene.

Efectul acestor hotărâri ale CJUE îl reprezintă obligația statului român și a autorităților fiscale de a restitui integral și imediat taxa auto colectată nelegal pentru a evita declanșarea unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru al UE. Mai mult …