Ca răspuns la creşterea numărului de condamnaţi „fugari”, Ministerul Justiţiei propune modificarea punctuală a Codului penal, pentru a întări funcţia de exemplaritate a pedepsei şi a apăra încrederea în Justiţie, printr-o „lege a fugarilor”.
Tag: executare pedeapsa
Au fost aprobate noi Instrucţiuni privind evidenţa nominală şi statistică a persoanelor private de libertate determinată de primire, punerea în executare a pedepselor şi măsurilor privative de libertate, stabilirea şi schimbarea regimului de executare, punerea în libertate şi comunicarea actelor de procedură.
Decizia nr. 775/2021 prevede aprobarea Instrumentelor standard de evaluare a activităţii deţinuţilor.
Instrumentele de evaluare se aplică de către personalul desemnat şi sunt folosite în cadrul comisiilor pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, precum şi pentru evaluarea nevoilor persoanelor private de libertate.
Codul de procedură penală, art. 589 alin. 1 lit.b, prevede că executarea pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă poate fi amânată când o condamnată este gravidă sau are un copil mai mic de un an.
Potrivit ultimelor noutăţi legislative, acest text de lege a fost contestat pe motiv că încalcă dispoziţiile constituţionale.
În şedinţa din 17 septembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată următoarea soluţie:
Prin Decizia nr. 15/2018, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, stabilește că:
În prezent există numeroase situații în care cetățenii români săvârșesc infracțiuni pe teritoriul unui stat din UE, sunt judecați și condamnați acolo, execută o parte din pedeapsă pe teritoriul acelui stat și, după ce sentința pronunțată acolo este recunoscută pe teritoriul României, aceștia sunt transferați pe meleagurile natale pentru a-și ispăși restul de pedeapsă.
O problemă care a necesitat controverse privind modul de interpretare în practica instanțelor a fost acela al persoanei condamnate în străinătate care, pe durata executării pedepsei în statul străin, a muncit și a avut o conduită bună. Apare întrebarea: dacă perioada considerată ca executată pe baza muncii prestate și a bunei conduite în statul de condamnare trebuie scăzută din pedeapsa ce urmează a se executa în România?