Curtea Constituţională a României (CCR) discută sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la trecerea Monitorului Oficial de sub autoritatea Guvernului sub cea a Camerei Deputaţilor.
Preşedintele a trimis luna trecută Curţii o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României pe motiv că se încalcă prevederile art. 1 alin. (4) şi alin. (5), ale art. 61 coroborate cu cele ale art. 64 alin. (1) şi alin. (2), ale art. 78, ale art. 79, ale art. 100 alin. (1), ale art. 108 alin. (1), (2) şi alin. (4), ale art. 115 alin. (4), precum şi pe cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie.
Curtea Constituţională a României (CCR) a admis parţial sesizarea formulată de PNL, USR şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) referitoare la modificările aduse Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.
Angajatorii care nu respectă regulile privind munca suplimentară vor risca amenzi de până la 3.000 lei pentru fiecare angajat aflat într-o astfel de situație.
Potrivit Codului de procedură penală constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.
Curtea Constituţională a României a respins ca inadmisibile, sesizările formulate cu privire la modificările aduse legilor Justiţiei.
Curtea Constituţională a României a amânat pentru data de 6 martie, luarea unei decizii în cazul sesizării Preşedintelui cu privire la modificările aduse legii prin care parlamentarii, miniştrii, edilii, prefecţii şi şefii consiliilor judeţene pot avea calitatea de comerciant persoană fizică.
Funcţionarii publici trimişi în judecată care exercită încă prerogativele funcţiei vulnerabilizează încrederea cetăţenilor în autorităţi, precizează CCR în motivarea soluţiei de admitere a sesizării preşedintelui României la legea privind Statutul funcţionarilor publici.
Legea privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie prevede faptele care constituie infracţiuni.
Dispoziţiie privind normele Legii statutului funcţionarilor publici a constituit de-a lungul timpul o susrsă inepuizabilă de motive ale unor excepţii de neconstituţionalitate.
Potrivit Codului de procedură penală încălcarea oricăror dispoziţii legale determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinţei legale s-a adus o vătămare drepturilor părţilor ori ale subiecţilor procesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desfiinţarea actului.