CCR a decis că sintagma „ori altor asemenea interese ale ţării”, cuprinsă în dispoziţiile art. 3, lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României este neconstituţională.
Potrivit unui comunicat al CCR, Plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „ori altor asemenea interese ale ţării”, cuprinsă în art. 3, lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României. Mai mult …
În materia executării silite se prevede că dacă există urgenţă şi dacă s-a plătit cauţiunea, instanţa poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauţiunea depusă potrivit prezentului alineat rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă şi este deductibilă din cauţiunea finală stabilită de instanţă, dacă este cazul.
Cele menţionate mai sus sunt reglementate de art. 719 alin. 7) Cod de procedură civilă iar potrivit ştirilor juridice au fost contestate pe motiv de neconstituţionalitate. Mai mult …
Curtea Constituţională a României a respins ca neîntemeiată, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Pe 20 iulie, preşedintele Klaus Iohannis a transmis CCR sesizarea cu privire la neconstituţionalitatea Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Procedura aprobării tacite este o modalitate alternativă de emitere sau reînnoire a autorizaţiilor de către autorităţile administraţiei publice, având la bază următoarele obiective: înlăturarea barierelor administrative din mediul de afaceri; responsabilizarea autorităţilor administraţiei publice în vederea respectării termenelor stabilite de lege pentru emiterea autorizaţiilor; impulsionarea dezvoltării economice prin oferirea unor condiţii cât mai favorabile întreprinzătorilor, implicând costuri de autorizare cât mai reduse; combaterea corupţiei prin diminuarea arbitrarului în decizia administraţiei; promovarea calităţii serviciilor publice prin simplificarea procedurilor administrative. Mai mult …
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în cazul în care recurentul decedează pe parcursul soluționării recursului, iar față de obiectul acțiunii (obligarea pârâților la reînscrierea în tabloul avocaților definitivi în vederea continuării exercitării profesiei de avocat) nu se impune introducerea în cauză a moștenitorilor, soluția este de admitere a excepției lipsei capacității de folosință a recurentului și de respingere a recursului.
Decizia nr. 247 din data de 29 ianuarie 2018 pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect reînscriere în tabloul avocaților definitivi.
Curtea Constituţională a României (CCR) discută sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la trecerea Monitorului Oficial de sub autoritatea Guvernului sub cea a Camerei Deputaţilor.
Preşedintele a trimis luna trecută Curţii o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României pe motiv că se încalcă prevederile art. 1 alin. (4) şi alin. (5), ale art. 61 coroborate cu cele ale art. 64 alin. (1) şi alin. (2), ale art. 78, ale art. 79, ale art. 100 alin. (1), ale art. 108 alin. (1), (2) şi alin. (4), ale art. 115 alin. (4), precum şi pe cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie.
Curtea Constituţională a României (CCR) a admis parţial sesizarea formulată de PNL, USR şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) referitoare la modificările aduse Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.
Potrivit unui comunicat al CCR, plenul a luat în dezbatere două obiecţii de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, una formulată de 89 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale PNL şi USR, iar cealaltă – de Secţiile Unite ale ÎCCJ. Constatând identitatea de obiect a celor două sesizări, Curtea Constituţională a dispus conexarea lor. Mai mult …
Angajatorii care nu respectă regulile privind munca suplimentară vor risca amenzi de până la 3.000 lei pentru fiecare angajat aflat într-o astfel de situație.
În prezent, amenzile sunt în sumă fixă, indiferent de numărul angajaților care lucrează peste program mai mult decât permite legea.
Codul Muncii stabilește în prezent că durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Mai mult …
Potrivit Codului de procedură penală constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.
Art. 97 alin. 2 lit. f) C. procedură penală prevede că proba se obţine în procesul penal prin orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege. Acest articol de lege a fost considerat ambiguu şi neconform cu dispoziţiile constituţionale iar în acest sens a fost sesizată Curtea Constituţională. Mai mult …
Curtea Constituţională a României a respins ca inadmisibile, sesizările formulate cu privire la modificările aduse legilor Justiţiei.
„S-au respins toate trei ca inadmisibile. Cele care privesc statutul magistratului şi CSM (Legile 303 şi 317/2004 – n.r.) – pentru neîntrunirea numărului de parlamentari necesar pentru sesizare. Aveam 48, doi din altă parte care, însă, semnaseră şi la altă sesizare. Cu privire la organizarea judecătorească, Legea 304, s-a respins pentru depăşirea termenului înăuntrul căruia se poate face sesizarea. După legea noastră, sesizarea se poate face în două sau cinci zile, în funcţie dacă este de urgenţă sau nu. S-a făcut după o lună şi ceva”, a declarat preşedintele CCR.
© 2019 - Noutati legislative | Legislatie gratuita | Portal juridic is proudly powered by WordPress