Tag-Archive for » exceptie de neconstitutionalitate «

Curtea Constituţională a României (CCR) ar putea pronunţa cât mai curând o soluţie în cazul sesizării de neconstituţionalitate formulate de Preşedinte privind Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii.

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de plen se află obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii. Mai mult …

Curtea Constituţională a României a admis sesizarea Preşedintelui cu privire la modificările aduse Legii administraţiei publice locale.

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de plen s-a aflat obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, obiecţie formulată de preşedintele României.

Mai mult …

Curtea Constituțională a României a admis cu unanimitate de voturi, două sesizări formulate cu privire la neconstituționalitatea unor hotărâri adoptate de Parlament.

Potrivit unui comunicat al CCR o primă sesizare, formulată de grupul parlamentar al USR din Camera Deputaților, a vizat o hotărâre privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare.

CCR a admis și o a doua sesizare formulată de grupul parlamentar al USR din Camera Deputaților, referitoare la neconstituționalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 70/2017 pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 10/2017 privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre.

În procedura camerei preliminare, judecătorul de cameră preliminară, soluţionează cererile şi excepţiile formulate ori excepţiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părţilor şi ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum şi ale procurorului.

Această procedură, fiind una relativ recentă a atras mai multe critici. Potrivit ştirilor juridice, s-a arătat că art. 346 alin. 1) C. procedură penală încalcă prevederile constituţionale, argumentându-se că judecătorul de drepturi şi libertăţi se substituie instanţei. Mai mult …

Legea dării în plată de la adoptare şi până în prezent a constituit subiectul mai multor critici şi au fost formulate numeroase sesizări ale Curţii Constituţionale.

Recent, potrivit noutăţilor legislative, s-a formulat o nouă excepţie de neconstituţionalitate.

În motivarea excepţiei s-a susţinut că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, prin raportare la art. 1 alin. (4) coroborat cu art. 126 alin. (1) din Constituţie, deoarece legiuitorul nu poate interveni asupra raporturilor juridice consfinţite pe calea hotărârilor judecătoreşti, care se bucură de autoritate de lucru judecat. Mai mult …

Exprimările vagi, echivoce, pot suna foarte bine într-o lucrare de beletristică, însă textul legii penale – a cărei interpretare eronată poate nărui destine umane sau conduce la condamarea unor nevinovați, e ultimul loc în care-ai vrea să le găsești.

Art. 249 alin. 1 din Codul penal din 1969 prevede că „încălcarea din culpă, de către un funcţionar public, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă s-a cauzat o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi (…) sau o pagubă patrimoniului acesteia ori o vătămare importantă intereselor legale ale unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la doi ani sau cu amendă”. Mai mult …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, iar curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau, după caz, de la o judecătorie din circumscripţia sa la o altă instanţă de acelaşi grad din circumscripţia sa, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

În ceea ce priveşte procedura şi modul de soluţionare a cererii de strămutare, aceasta este reglementată de art. 74 C. procedură penală. Cererea este soluţionată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către instanţa de apel prin sentinţă care nu este supusă nici unei căi de atac. Mai mult …

Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru.

Acestea sunt reglementate de OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru publicată în Monitorul Oficial nr. 392/2013.

Acest act normativ a făcut des motiv al invocării unei excepţii de neconstituţionalitate, iar potrivit ştirilor juridice o nouă excepţie s-a ridicat în faţa Curţii Constituţionale. Mai mult …

Recursul în casaţie urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Potrivit legislaţiei, art. 434 C. procedură penală, pot fi atacate cu recurs în casaţie deciziile pronunţate de curţile de apel şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţe de apel, cu excepţia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.

Acest articol de lege a fost criticat din mai multe considerente invocându-se o excepţie de neconstituţionalitate în acest sens. Mai mult …

Orice excepţie de neconstituţionalitate invocată în faţa Curţii Constituţionale trebuie să conţină o anumită formă. Astfel, excepţia de neconstituţionalitate trebuie să cuprindă trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat.

Mai jos vom analiza modul în care Curtea Constituţională îşi motivează decizia atunci când excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde cele trei elemente. Mai mult …