Tag-Archive for » exceptie de neconstitutionalitate «

Curtea Constituţională a României va discuta pe 23 mai sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii.

Şeful statului susţine că legea a fost adoptată cu încălcarea limitelor cererii de reexaminare formulate, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Constituţie. Mai mult …

Recursul în interesul legii se judecă de un complet format din preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinţii de secţii din cadrul acesteia, precum şi 20 de judecători, din care 14 judecători din secţia a cărei competenţă intră problema de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti şi câte 2 judecători din cadrul celorlalte secţii.

Potrivit art. 517 C. procedură civilă asupra cererii completul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se pronunţă prin decizie. Iar potrivit alin. 4 din acelaşi articol dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Mai mult …

Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac care poate fi formulată aşa cum am mai menţionat în cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege, mai exact de art. 426 C. procedură penală.

Aest aspect a aras mai multe critici, invoocându-se că se încalcă dispoziţiile constituţionale prin limitare accesului la justiţie.

Excepţia de neconstituţionalitate invocată s-a motivat că dispoziţiile art. 426 din Codul de procedură penală încalcă accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, deoarece situaţia în care o hotărâre judecătorească nu este motivată nu este acoperită de instituţia contestaţiei în anulare. Mai mult …

Curtea Constituţională a României (CCR) ar putea pronunţa cât mai curând o soluţie în cazul sesizării de neconstituţionalitate formulate de Preşedinte privind Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii.

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de plen se află obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii. Mai mult …

Curtea Constituţională a României a admis sesizarea Preşedintelui cu privire la modificările aduse Legii administraţiei publice locale.

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de plen s-a aflat obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, obiecţie formulată de preşedintele României.

Mai mult …

Curtea Constituțională a României a admis cu unanimitate de voturi, două sesizări formulate cu privire la neconstituționalitatea unor hotărâri adoptate de Parlament.

Potrivit unui comunicat al CCR o primă sesizare, formulată de grupul parlamentar al USR din Camera Deputaților, a vizat o hotărâre privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare.

CCR a admis și o a doua sesizare formulată de grupul parlamentar al USR din Camera Deputaților, referitoare la neconstituționalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 70/2017 pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 10/2017 privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre.

În procedura camerei preliminare, judecătorul de cameră preliminară, soluţionează cererile şi excepţiile formulate ori excepţiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părţilor şi ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum şi ale procurorului.

Această procedură, fiind una relativ recentă a atras mai multe critici. Potrivit ştirilor juridice, s-a arătat că art. 346 alin. 1) C. procedură penală încalcă prevederile constituţionale, argumentându-se că judecătorul de drepturi şi libertăţi se substituie instanţei. Mai mult …

Legea dării în plată de la adoptare şi până în prezent a constituit subiectul mai multor critici şi au fost formulate numeroase sesizări ale Curţii Constituţionale.

Recent, potrivit noutăţilor legislative, s-a formulat o nouă excepţie de neconstituţionalitate.

În motivarea excepţiei s-a susţinut că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, prin raportare la art. 1 alin. (4) coroborat cu art. 126 alin. (1) din Constituţie, deoarece legiuitorul nu poate interveni asupra raporturilor juridice consfinţite pe calea hotărârilor judecătoreşti, care se bucură de autoritate de lucru judecat. Mai mult …

Exprimările vagi, echivoce, pot suna foarte bine într-o lucrare de beletristică, însă textul legii penale – a cărei interpretare eronată poate nărui destine umane sau conduce la condamarea unor nevinovați, e ultimul loc în care-ai vrea să le găsești.

Art. 249 alin. 1 din Codul penal din 1969 prevede că „încălcarea din culpă, de către un funcţionar public, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă s-a cauzat o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi (…) sau o pagubă patrimoniului acesteia ori o vătămare importantă intereselor legale ale unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la doi ani sau cu amendă”. Mai mult …

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, iar curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau, după caz, de la o judecătorie din circumscripţia sa la o altă instanţă de acelaşi grad din circumscripţia sa, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

În ceea ce priveşte procedura şi modul de soluţionare a cererii de strămutare, aceasta este reglementată de art. 74 C. procedură penală. Cererea este soluţionată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către instanţa de apel prin sentinţă care nu este supusă nici unei căi de atac. Mai mult …