În curând, consumatorii vor fi mai bine informaţi atunci când aleg pneuri noi pentru autovehiculele lor.
Consiliul a adoptat un regulament privind noile norme de etichetare a pneurilor în legătură cu parametri precum eficienţa consumului de combustibil, aderenţa pe teren umed şi zgomotul.
Ministerul Agriculturii impune standarde în ceea ce priveşte conţinutul laptelui şi al produselor din lapte, printr-o lege ce are drept scop dispariţia de pe piaţă a produselor neconforme sau false. De asemenea, laptele va putea fi procesat doar de către operatorii economici înregistraţi în Registrul laptelui sau cei cu atestat de producător şi se aduc noi modificări în ceea ce priveşte etichetarea.
Obiectul propunerii de inițiativă cetățenească intitulată „Etichetarea obligatorie nevegetarian/vegetarian/vegan a produselor alimentare” se referă la „Etichetarea produselor alimentare pentru vegetarieni/vegani”.
Obiectivele propunerii de inițiativă cetățenească se referă la următoarele: „La nivelul UE este dificil pentru persoanele vegetariene și vegane să identifice produsele alimentare adecvate lor. Acestea trebuie să studieze lista de ingrediente a unui produs alimentar pentru a determina dacă este adecvat pentru a fi achiziționat, fiind extrem de atente la ingredientele ambigue care ar putea fi de origine vegetală sau animală. Această chestiune este cu atât mai complicată cu cât la nivelul UE nu există o modalitate unică prin care se indică acest lucru. De aceea propunem măsuri legislative care să prevadă obligativitatea introducerii pe toate produsele alimentare a uneia din următoarele 3 etichete ilustrate simple: nevegetarian, vegetarian sau vegan, alături de întreaga etichetă a produsului alimentar respectiv.”
În contextul în care cantitatea de deșeuri dăunătoare din plastic în mări și oceane continuă să crească, Comisia Europeană propune noi norme la nivelul UE care vizează cele 10 articole din plastic de unică folosință care se regăsesc cel mai frecvent pe plajele și în mările Europei, precum și uneltele de pescuit pierdute sau abandonate.
După ce în 2015 au fost luate măsuri legate de problema pungilor din plastic, 72 % dintre europeni au declarat că au redus utilizarea acestora (Eurobarometru). UE își îndreaptă acum atenția către cele 10 produse din plastic de unică folosință și uneltele de pescuit care reprezintă împreună 70 % din deșeurile marine din Europa. Noile norme vor introduce:
Etichetarea nutriţională reprezinta o metodă importantă de informare a consumatorilor cu privire la compoziţia produselor alimentare, care îi ajută să facă o alegere în deplina cunoştinţă de cauză. Conform Regulamentului (UE) 1169/2011, pentru produsele alimentare preambalate declaraţia nutriţională este obligatorie de la 13 decembrie 2016. Declaraţia nutriţională obligatorie cuprinde informaţiile: valoarea energetică şi cantitatea de grăsimi, acizi graşi saturaţi, glucide, zaharuri, proteine şi sare.
Regulamentul arată că informaţiile referitoare la produsele alimentare nu trebuie să inducă în eroare consumatorul, astfel să nu se atribuie efecte sau proprietăţi pe care produsul alimentar nu le are, să nu se sugereaze prezenţa unui ingredient care, de fapt, a fost înlocuit sau că produsul posedă caracteristici speciale.
Produsele alimentare care nu prezintă etichetarea nutriţională necesară şi care au fost introduse pe piaţă sau etichetate înainte de 13 decembrie 2016 pot fi comercializate până la epuizarea stocurilor.
La aproape 3 luni de la publicarea sa în Monitorul Oficial, Legea nr. 88/2016 care va introduce obligativitatea menţionării pe eticheta laptelui proaspăt ţara de origine şi locul de provenienţă a laptelui crud materie primă se plimbă încă între instituţii.
Comisia Europeană a cerut clarificări suplimentare față de unele prevederi din lege, indicând că o bună argumentație față de măsurile impuse este necesar să însoțească textul legii la momentul notificării.
“Măsurile suplimentare obligatorii pentru etichetare” intră sub prevederile Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare. Potrivit aceluiași act normativ, notificarea ar fi trebuit făcută anterior adoptării, pentru a acorda timp CE si statelor membre să evalueze și să exprime un punct de vedere”, au precizat oficiali ai Ministerul Economiei.
Astfel, legea privind etichetarea suplimentară a laptelui proaspăt instituie obligativitatea de a menţiona pe etichetă:
– ţara de origine şi locul de provenienţă a laptelui crud materie primă pentru consum;
– avertizarea cuprinzând sintagma “Conţine lapte praf în proporţie de . . . . . . . . . .%”.
Totodată, actul normativ prevede că:
– dreptul de a înscrie pe eticheta produsului finit menţiunea “Produs natural” va reveni obligatoriu doar celor care utilizează în proporţie de 100% ca materie primă laptele crud provenit de la vaci, bivoliţe, oi şi capre, fără a avea în compoziţie înlocuitori de lapte sau lapte praf;
– dreptul de a înscrie pe eticheta produsului finit menţiunea “Produs românesc” va reveni obligatoriu doar celor care utilizează în proporţie de 100% lapte crud ca materie primă provenit din fermele din România.
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 164/2015 a viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole, au fost aprobate de Guvern printr-o hotărâre, care asigură aplicarea cadrului juridic și a reglementărilor specifice producției, îmbutelierii, etichetării și comercializării produselor vitivinicole.
Actul normativ include prevederi şi precizări referitoare la:
– stabilirea arealelor viticole din România;
– înființarea, întreținerea și defrișarea plantațiilor viticole.
– produsele și subprodusele vitivinicole;
– practicile și tratamentele oenologice autorizate.
Condițiile de comercializare a strugurilor de vin, a vinurilor, a produselor vinicole, modul de ambalare, etichetare și prezentare, gestiunea și controlul pieței vitivinicole, de asemenea sunt incluse în hotărâre.
Procurarea unui litru de lapte pare să fie treaba cea mai ușor de îndeplinit. Te deplasezi la cel mai apropiat magazin alimentar și ai de ales dintre patru sortimente și cinci mărci, pe puțin. Chiar dacă varietățile pe care le ai la dispoziție sunt mai numeroase, nu-ți va fi greu să alegi, în funcție de etichetă, de cost. Tu știi un lucru: că vrei lapte. Și nu altceva!
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/673 al Comisiei din 29 aprilie 2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice în ceea ce privește producția ecologică, etichetarea și controlul a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 116 din 30 aprilie 2016.
Potrivit actului normativ, întrucât până acum nu au fost prevăzute norme de producție detaliate pentru microalgele consumate ca alimente în Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei (2) și deoarece au apărut întrebări referitoare la normele pe care trebuie să le respecte operatorii care cultivă microalge destinate utilizării ca alimente, este necesar să se clarifice situația și să se prevadă norme de producție detaliate pentru astfel de produse.
Producția de microalge seamănă în multe privințe cu producția de alge marine, deși nu se desfășoară în mare. În plus, atunci când sunt utilizate ca hrană pentru animalele de acvacultură, microalgele, la fel ca algele marine pluricelulare și ca fitoplanctonul, fac deja obiectul normelor de producție detaliate referitoare la recoltarea și cultivarea algelor marine, în temeiul articolului 6a din Regulamentul (CE) nr. 889/2008. Așadar, este oportun să se precizeze faptul că normele de producție detaliate pentru algele marine ar trebui să se aplice și producției de microalge care urmează a fi utilizate ca alimente, se mai arată în actul normativ.
Astfel, conform modificărilor aduse Regulamentului (CE) nr. 889/2008, articolul 6a stabileşte că termenul «alge marine» include algele marine pluricelulare, fitoplanctonul și microalgele.
În data de 3 mai 2016, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind etichetarea laptelui proaspăt pentru consum şi a produselor lactate. În luna aprilie, Camera Deputaţilor a adoptat legea cu 218 voturi “pentru”.
Potrivit legii, produsele lactate trebuie să prevadă pe etichetă, în mod obligatoriu, avertizarea cuprinzând sintagma “Conţine lapte praf în proporţie de __%” şi că “etichetele pentru lapte proaspăt pentru consum şi produsele lactate trebuie să fie inscripţionate clar, uşor de înţeles pentru a permite consumatorilor informarea privind originea şi trasabilitatea produselor”.
Totodată, doar cei care vor folosi în proporţie de 100% ca materie primă laptele natural provenit de la vaci, bivoliţe, oi şi capre, fără a avea în compoziţie înlocuitori de lapte sau lapte praf, vor avea dreptul de a înscrie pe eticheta produsului finit menţiunea “Produs natural”. Menţiunea “Produs românesc” se va înscrie pe eticheta produsului finit doar dacă se va folosi în proporţie de 100% lapte, materie primă, provenit din fermele din România.
Încălcarea acestor prevederi se sancţionează cu amenzi de la 15.000 lei la 25.000 lei, sau chiar cu retragerea autorizaţiei de funcţionare a producătorilor sau comercianţilor, pe timp de 6 luni.